vineri, 15 octombrie 2010

Ups...am un blog

Azi mi-am adus aminte ca am blog....sau ma rog un spatiu virtual in care mai refulez si pe care il mai folosesc sa comunic cu prietenii.E adevarat ca nu am mai postat de ceva vreme nimic. Nu ma intrebati de ce pentru ca nu stiu...pur si simplu nu am mai avut chef si inspiratie....si nici nu stiu daca de acum incolo voi avea. Dar acum mi-am amintit de voi (acei 2-3 care ati mai ramas in speranta ca poate o sa gasiti ceva care sa va foloseasca la a face un misto de mine)si m-am gandit sa va salut.Nu stiu ce mi-a venit sa ma reapuc iarasi de scris...probabil ca mi s-a facut dor. E misto sa scrii, mai ales daca te mai si citeste cineva. Daca nu, macar ti-ai pus niste ganduri pe "hartie" la care poti sa revii daca ai uitat ce ai mai gandit in ultima vreme. Evident ca asta suna destul de jalnic si sper sa nu fiu in situatia asta de a "ma citi singur"...intr-un mod pervers e un fel de masturbare intelectuala...si nu suna fun deloc.

Fara sa ma ascund pe dupa deget ma vad nevoit sa recunosc ca nu am nimic de zis si scriu doar asa ca sa mai treaca timpul cat astept sa rulez un download de facturi blocate din SAP. Pierdere de vreme cel mai probabil intrucat deja astept de jumatate de ora si nu da nici un semn ca ar fi macar aproape de final.

La fel de incoerent si de aerian cum am fost mai toata ziua o sa sar si acum de la una la alta si o sa va povestesc ce lucruri misto mi s-au intamplat mie azi:
Dimineata mi-am baut cafeaua impreuna cu o parte dintre oamenii din echipa mea. Nu mai facusem de mult asta si mi-am adus aminte ca e misto sa mai iei pulsul realitatii din cand in cand si sa vezi ca oamenii chiar te plac, te primesc in mijlocul lor si nu se ascund de tine.
Am mancat la Trattoria Roma fructe de mare(ca un mancau ce sunt evident ca trebuia sa aduc vorba si despre asta)...exceptionale...nu la fel de variate ca de obicei (probabil ramasesera fara creveti), dar la fel de gustoase. Cireasa de pe tort: am fost acolo cu Cristina, sefa mea...cica am iesit sa discutam de chestii serioase...de unde atata?...am discutat pret de 5 minute cand ne-am intors la birou. Da a fost fain. Nu stiu cum s-a simtit ea, dar mie chiar mi-a placut. Stiam eu de ce nu-mi plac chestiile formale. Altfel cunosti oamenii cand nu se simt constransi sa se ridice la un anumit nivel al asteptarilor.
Cand m-am intors la birou, m-a sunat o prietena pe care am ajutat-o cu o programare la un medic sa imi spuna ca e sanatos copilul ei. Mi s-a parut foarte frumos din partea ei sa ma sune...am intalnit mai rar asta la oameni. Fericirea ei m-a molipsit si acum ma simt asa un fel de flower power...da e bine.

5 minute pauza...s-a rulat raportul...

back: tocmai am vorbit cu un bun prieten din Geneva. pe 25 vine in tara si am pus la cale o paranghelie mica...sau mai mare...cu pastrama si must la mine acasa...ar cam trebui sa fac curat. Vreun voluntar care sa ma ajute gasesc si eu printre voi? :d

Nu va zic nimic din ce mi s-a intamplat naspa ca nici nu vreau sa imi stric starea si nici nu vreau sa creada dusmanii ca-mi merge rau :d...
Gata , va las, ma duc la beeeeereeeeee!!!!! Blondelor, vin acum, asteptati-ma sa-mi las masina acasa!!! Sa aveti un weekend fain!!!

joi, 29 iulie 2010

Unii se bucura...noi ne amuzam pe seama bucuriei lor

S-a intamplat la un meci de fotbal in Islanda...probabil ca numai prin asa ceva ar putea deveni faimosi. Sa fie ora vina cenusii vulcanice? Enjoy!!

luni, 26 iulie 2010

Drill la somn

Sunt in mood de concediu, asa ca luati de aici :

vineri, 16 iulie 2010

Wall Street: Money never sleep

Prelungirea Wall Street: circulati va rog :). O alta continuare. Enjoy!!

Little Fockers

Din seria Fockerilor, un nou episod comming soon. Enjoy!!

luni, 5 iulie 2010

Scriu cand am ceva de spus!

O prietena m-a intrebat azi de ce nu am mai scris nimic pe blog. Sincer, nu prea stiam ce sa-i raspund...n-am vrut, n-am avut timp, n-am avut despre ce sa scriu, etc. Pana la urma am ales calea usoara si am zis ca n-am avut timp. Cred ca e cel mai usor de dat raspuns din lume...cum nu stii ce sa zici...spui ca n-ai timp... Evident ca in 90% din cazuri e un raspuns fals sau un cliseu.
Acum realizez ca am comis-o...am ales calea usoara...lucru care credeam ca nu ma caracterizeaza..insa se pare ca m-am inselat. Cel putin in aceasta privinta.

De fapt varianta corecta trebuia sa fie ca nu am avut nimic de zis...sau mai curand nu am avut chef sa zic nimic. E adevarat ca trec printr-o perioada groaznica (in sensul de foarte plina) la serviciu si muncesc macar 12 ore/zi, dar cu siguranta daca aveam ceva e zis, spuneam. Dar n-am avut chef...am avut multe frustrari, multi nervi, tristete uneori, bucurie alteori si asa mai departe, dar n-am considerat ca e cazul sa le exprim. Sunt destule lucruri zilele astea de citit pe net mai importante decat trairile sau parerile mele. Sunt oameni care dincolo de senzationalul de pe sticla, traiesc adevarate drame din cauza inundatiilor. Sunt altii care traiesc altfel de drame din cauza incompetentei unor conducatori ai statului...astia intr-un fel isi merita soarta ca ei (in sensul de popor) i-au votat. Insa evident ca ar trebui sa fim oameni si dincolo de toate sa fim solidari cu dramele lor. Daca nu putem sa ii ajutam material sunt convins ca si o vorba buna poate face mult.

Pentru cei care vor sa afle despre ce s-a mai intamplat in viata mea in ultima vreme, sa va fac un mic update:
1. Muncesc de-mi sar capacele (nu-mi sta in fire, dar daca trebe trebe) si sper sa se termine repede perioada asta.
2. Mi-am aniversat cei 28 de ani - multumesc pe aceasta cale celor care au fost si sunt alaturi de mine. Am constatat inca o data ca am o groaza de prieteni.
3. Am fost la vreo 2 nunti, una chiar weekendul trecut; Fetelor, stati linistite, nici una in care sa fiu implicat ca si mire :)
4. Am fost si sunt putin deprimat ca se duce dracu tara asta intr-un ritm accelerat, insa in acelasi timp sunt increzator ca lucrurile inca mai pot fi schimbate in bine.
5. Sunt putin ingrijorat in ceea ce priveste viitorul meu...si nu ca m-ar afecta criza mai mult decat pe altii ci pentru ca e una din putinele dati in care par sa nu prea stiu ce vreau...de fapt stiu ce vreau dar nu stiu cum sa obtin...de fapt cred ca vreau prea multe, prea repede...de fapt am nevoie de un concediu in care sa-mi pun putina ordine in ganduri si viata.
6. Mi-am adus aminte ca sunt un optimist incurabil si sunt bucuros ca scriu acest text, ca am o multime de prieteni, ca am familia sanatoasa, ca Spania a trecut de Paraguay, ca am fost la o nunta frumoasa si m-am intalnit cu niste prieteni dragi si am cunoscut oameni noi si...cate altele...

Keep in touch!! ...pana data viitoare cand voi mai avea ceva de zis.

marți, 15 iunie 2010

The other guys

O comedie light de dormit bine noaptea.......Coming soon......
Enjoy!!

duminică, 13 iunie 2010

La-mpins vagoane...tot din ciclu "Doreleee!!"

Daca va mai amintiti, acum vreo cateva luni postasem un filmulet cu unii impingand un utilaj de cale ferata... uitati aici una si mai si, Enjoy!!

joi, 10 iunie 2010

Nu ma mai recunosc

De vreo luna incoace cred ca se intampla ceva ciudat. Eu, ala care rupe usa la 5.30 ca sa bea o bere, am ajuns sa plec de la birou la 7 macar 3 zile din 5 ale saptamanii in conditiile in care ajung in fiecare dimineata cel tarziu la ora 8 la birou. Undeva nu da la socoteala...11 ore de munca pe zi...ca nu prea o mai frec. Berea o beau in continuare, dar la alte ore..ce bine ca s-a lungit ziua!!

Sincer ma cam ingrozeste ideea ca obiceiul asta prost va mai continua. Deocamdata o pun pe seama faptului ca iunie e cea mai aglomerata luna din an in echipa mea , iar peste asta se suprapune si tranzitia cu noile echipe ce imi trec in grija si trainingul unor persoane noi angajate pe care le am si disertatie si altele...Sper din suflet sa fie asta motivul ca altfel e groasa treaba.
Am zis ca daca ajung sanatos in iulie mai traiesc un an...problema e sa ajung sanatos.

In orice caz, daca vedeti ca dispar asa pentru perioade lungi de pe blog si in luna urmatoare va rog eu sa-mi dati una dupa cap sa ma trezesc...promit ca nu ma supar chiar daca pe moment o sa ripostez cu vrun pumn sau o carne in frigider :).
Merci frumos!! si sa nu faceti ca mine!!

vineri, 28 mai 2010

Diferente de gandire

Salutare tuturor,

Astazi mi s-a confirmat inca o data, daca mai era nevoie, de ce noi suntem acolo unde suntem (adica in Romania, in Balcani, in CEEMEA, In lumea a treia sau cum vreti voi sa ii mai spuneti) si altii sunt la extrema opusa (adica in occcident):
1. Pentru ca noi gandim rar si ne ia mult sa ajungem la o concluzie, iar apoi din cauza obosealii acumulate nu o mai punem in aplicare.
2.Pentru ca noi ne credem mult mai importanti decat suntem de fapt si nu avem nevoie unii de altii
3. Pentru ca atunci cand muncim, rar e adevarat, o facem fara cap.
etc, etc , etc, etc....

Sa detaliez putin. Intre cele 15 milioane de chestii care mi s-au adunat de facut in perioada asta, mi-am gasit o zi sa ajung la Bruxelles pentru o sedinta cu niste oameni care lucreaza in priectul asta al meu de logistica pentru Europa de Vest. Pentru cei care nu stiu, tot in luna aceasta am fost si in Praga unde am avut ocazia sa cunosc o parte dintre persoanele care lucreaza pe acelasi proiect pe CEEMEA(Centra Eastern Europe Midle East and Africa). Evident ca fara sa vrei observi diferentele...mai ales cand sunt asa de mari.
In spatele unui pretext in ceea ce priveste complexitatea regiunii in care cu mandrie prosteasca spunem ca locuim, se ascund tot felul de ineptii incepand de la obiectivul general al proiectului pana la munca cea mai marunta si neinsemnata pe care o facem. O sa iau punct cu punct cele 3 afirmatii numerotate mai sus:
1. Noi in general petrecem, sub o forma sau alta, asa ca nu mai avem cand sa mai si gandim inainte sa muncim. In putinele ocazii in care mai gandim, gandim prost: in loc sa punem pe picioare o structura functionala si cat mai simpla cu putinta, facem o structura care sa ne rezolve o problema de moment si apoi ne plangem ca e o zona prea complexa ca sa ne dam seama din prima ce este mai bine de facut. Pe de alta parte in WE(Western Europe) au gandit bine timp de vreo jumate de an...ca si ei au complexitatea lor(venind din alte unghiuri ale problemei, dar o au si nu se plang de ea) si acum lucreaza la un proces cat mai simplu pentru toata lumea, cu resurse minime si tot ce mai este pe langa.
2. Suntem oare noi atat de frumosi, detsepti si mai cu mot? daca da, de ce?...eu unul nu gasesc vreun motiv...ca sa va dati seama pun unul langa altul cei doi lideri ai proiectului pe cele doua regiuni...pana luna asta nu cunosteam personal pe nici unul din ei, dar ne conversaseram de multe ori pe mail sau la telefon. Praga- CEEMEA - "Salut. Ma numesc X si sunt liderul proiectului pe regiunea aceasta.[...] am vorbit cu top managementul vostru, hotararile au fost luate, vom face, vom drege. Suntem absolut extraordinari ca am reusit sa implementam totul atat de repede...". Bruxelles- WE - " Salutare tuturor, ce mai faceti...ma scuzati ca am intarziat, dar avionul a avut ceva turbulente.[...]. Nu va opriti din prezentare, continuati ca recuperez eu pe parcurs.[...]Dragos, in sfarsit pot sa pun o fata langa un nume. Ce ma bucur sa te cunosc...scuza-ma ca nu te-am recunoscut din prima..."(n-am vazut prea des asemenea abordari pe la noi...un manager de top sa-si ceara scuze de la o persoana cu rang mai mic ca nu a recunoscut-o).
3.Setup CEEMEA, 15 site-uri 5 moduri diferite de lucru. Setup WE: 15 site-uri, un singur mod de lucru...cam asta e diferenta.

Va las pe voi sa ghiciti care abordare e mai productiva si care dintre cele 2 persoane e mai apreciata..
Una peste alta, n-am avut timp sa vad mai nimic din Bruxelles...ce am vazut din masina mi-a placut si probabil voi mai reveni si cu alta ocazie cand sper sa pot vedea mai multe. Si apropos de masini...mi-a umblat fundul numai in S-Classe zilele astea...sa nu ma obisnuiesc cu asta ca s-ar putea sa fie periculos...dar din pacate mai am de facut un drum din asta de la biroul P&G la aeroport in cca 30 minute. Asa ca va las. Ne vedem acasa.

marți, 18 mai 2010

Trebuie sa-mi schimb telefoanele(2)- update

Nici n-am apucat sa dau submit la articolul anterior ca a si venit unu din ei (ala mai negru si mai buzat - Tsunji) sa-i imprumut incarcatorul. ALELUIA!!!jubilare maxima :)

Trebuie sa-mi schimb telefoanele

Dragilor si Dragelor,

Azi am constatat ca se duce naibii obiceiu meu de a-mi luat telefoane cat mai simple cu putinta.
Ieri au aparut aici in birou de la Praga 2 africani din Nigeria. Dupa ce ca mi-au stricat mieplanurile de petrecere a timpului liber de dupa amiaza, ma mai si eclipseaza cu niste scule de telefoane de-ti sta mintea in loc. Surprinzator pe de o parte ca nu ma asteptam tocmai de la ei...evident ca m-am uitat in stanga si in dreapta sa vad ce telefoane au si ceilalti...si evident ca mi-a venit sa intru sub masa cand a sunat al meu... Daca nu erau negri as fi zis ca sofisticatenia telefonului poate compenseaza alte chestii mai mici, dar cu ei nici macar asta nu tine.
Partea buna e ca al meu suna cel mai tare :). Dar o sa vina si partea mea de razbunare ca bateriile lor tin maxim o zi si toti vin sa le imprumut eu incarcatorul, iar eu fac misto de ei.
Sa fiu eu oare un dinozaur pe cale de disparitie cu telefoanele mele?

vineri, 14 mai 2010

Poz(n)e 3

Inca nu am nici eu toate pozele, dar va mai arat cand revin in tara


Alte Poz(n)e






Mandrete de copii si de copile

Cum va ziceam anterior, am fost in Delta. Ce-am facut acolo? NU, n-am fost la peste desi am avut o tentativa de pescuit, n-am fost la mancat peste, desi asta am mancat...Am fost la team building.
Cum Sefii mei cei minunati m-au insarcinat cu inca vreo 12 juniori in grija pe langa cele care le aveam deja, am zis sa profit ca poate fi o buna oportunitate sa bonduim.
Si a cam iesit.. am bonduit noi intre noi...adika ne-am imbatat ca porcii, am dansat pana ne-au durut toate alea, am vazut rasaritu soarelui impreuna in drum spre cabana, am curatat peste impreuna, am mers cu tractoru impreuna (in remorca), am mers cu barca impreuna...am...impreuna....adik voiam sa zic ca noi am respectat regulile companiei (pe naiba).

Una peste alta vreau sa va zic ca sunt mandru de copii astia ai mei...au rezistat eroic si la bautura si la dans si la multe altele, adik s-au calificat la denumirea de oameni indamanosi :) cum imi place mie sa ii numesc... De fapt sa LE numesc ca majoritatea sunt fete (n-am decat un singur baiat in echipa). Nu stiu daca e de bine sau de rau, da vad ca deja m-au acceptat si ei ca primesc tot felul de glume, poze, linkuri pe facebook, samd. Evident ca nu pot decat sa ma bucur.

Si acum ce e mai bun la sfarsit...pozele :) Enjoy!!! ca eu sigur le-am enjoyed. Evident ca cele mai bune poze nu pot sa le postez ca nu se stie pe unde ajung, dar pentru cei interesati se pot arata in particular :)

Unde sa imi fac concediul?

Cu toate ca nu m-am hotarat cand o sa imi iau concediu anul acesta, data fiind perioada infernala care ma asteapta la revenirea in tara, macar am gasit locatia.....de fapt locatiile....hopefully.
DELTA scrie pe mine anul asta...numai sa nu scrie asa cum a scris anul trecut SICILIA...si nu s-a mai intamplat. De aia am si zis locatiile ca la ideea cu sudul italiei n-am renuntat, chiar daca sansele sa se intample sunt mici. Ce sa-i faci moldoveanului insistent...ii faci pe plac si-l lasi sa creada ca o sa se intample...e cel mai safe.

Cum probabil stiti deja, weekendu trecut am fost plecat la OGSM (un nume fancy pentru un alt nume fancy:"team building", adica betivaneala cat incape si activitati care de care mai in grup :)...nu va ganditi la prostii...ca m-am gandit eu deja). Unde s-a tinut acest OGSM?...Ati ghicit, in DELTA la Sf Gheorghe la complexul Green Village. (unde se tine si festivalul de film Anonimul)
Desi am fost oarecum retinut in ceea ce priveste reusita evenimentului, va marturisesc ca a fost cel mai misto team building pe care l-am facut in firma asta de cand m-am angajat. Ce sa va supun: cazare de 4 stele... dar curate, mancare delicioasa, peisaj fabulos, bautura multa si gratis, fete mai multe decat pasarile de prin zona, plimbari cu barca de viteza...si iata o reteta de succes.
Pretul cam mare la cazare daca ma intrebati pe mine..in jur de 300RON/noapte de persoana. Insa merita o data pe an.
Acuma daca o fi sa imi fac concediul in delta nu stiu daca o sa ma cazez tot aici (cu toate ca n-ar fi rau) dar sigur undeva in delta o sa mi-l fac. Se mai baga cineva? Va atasez niste poze sa va faceti o idee.

joi, 13 mai 2010

vineri, 30 aprilie 2010

Filosofia pe la noi

Azi am avut o zi ceva mai relaxata la munca dupa buceala din ultimile 2-3 saptamani si faceam si eu putin surfing...pe net...daca tot nu ma duc la mare am zis ca macar pe net as putea incerca. Din site in site, din blog in blog ajung la Simona Tache, unde dau peste un filmulet de prezentare al Facultatii de Filosofie din Bucuresti. Evident ca in mintea mea de filosof s-a facut declick-ul si zic hai sa dau click sa vad despre ce e vorba. Plictiseala maxima. Te mai miri ca in ziua de azi nu mai da nimeni la filosofie. De ce naiba ar da? ce ar avea de castigat?
Si eu am terminat printre multele mele studii Facultatea de filosofie. E adevarat era la Iasi, dar aceeasi treaba. La fel de plictisitoare e materia, la fel de naspa sunt profii...nu cred ca e mare diferenta. Nu-mi pare rau ca am facut-o doamne fereste, dar a fost vorba de conjunctura ca Stiinte Politice nu gaseam decat ca specializare in cadrul acestei facultati si nu prea am avut de ales.
daca ma gandesc la ce mi-a folosit, as putea gasi vreo cateva chestii: am invatat sa gandesc intr-un anumit fel (mai mult prin contra-exemplu, adica asa nu) si sa am o anumita fluenta in limbaj si in comunicare in general (nu ca astia de pe-aici din capitala lu peste care vorbeste cu decat si gen). In rest cu ce m-am ales? Cu o repulsie fata de citit ca mi se acrise de atata Kant is Nietzsche si cu o o diploma pe care scrie Politolog si care nu-mi foloseste la nimic.

Pe de alta parte la ce s-ar astepta astia intr-o vreme in care noi traimm numai la viteza a 14-a fata de timpurile trecute? cine mai citeste Critica Ratiunii pure? Cine ar mai umbla si locui intr-un butoi in ziua de azi asemenea lui Diogene? Poate vreun boschetar...absolvent de Filosofie.
Stau si ma intreb oare ce calificare au absolventii acestei facultati? De Filosofi??...si in ce domeniu s-ar putea angaja?...N-am un raspuns.
Acum cand unul e mai pragmatic decat celalalt tu ca si filosof ce sa faci? Sa stai sa analizezi problema? Sa te intrebi daca scaunul e in usa sau nu ori sa faci injectii la o carte precum in filmulet? Doar esti absolvent de doctorat si poti sa vindeci orice :) Cam cat de naiv trebuie sa fii?

Daca va intereseaza uitati aici filmuletul. Cam jalnic si extrem de lung, stiu. Somn Usor!!

vineri, 23 aprilie 2010

Vulcanul vietii - sa va vad daca stiti sa-i spuneti numele

Dragilor, va rog sa ma scuzati ca n-am mai postat nimic in ultima vreme, stiu ca v-a fost dor de mine, insa din pacate am avut o perioada ca la nebuni. Se pare ca asa va fi si in continuare. Dar noi sa fim sanatosi, ca belelele curge.

Ca tot vorbeste toata lumea zilele astea de vulcanul cu nume ciudat si cu cont de facebook ce a erupt in Islanda, ma gandeam sa va povestesc si eu intamplarile mele legate de acest subiect.
Cum probabil stiti multi dintre voi, zilele trecute am fost un gen de agentie de presa pe subiectul vulcan. Cred ca am fost cel mai importan om din Romania: de ce erupe, cat va erupe, unde se zboara si unde nu...toate aceste informatii in timp real si direct de la sursa. Evident ca nu am facut eu o pasiune asa dintr-o data pentru subiectul asta, de altfel plictisitor si neinteresant mai mult de 1-2 zile, insa a naibii de incomod prin urmari. Insa mi-a facut viata mizerabila in ultimile zile si efectele se vad si in zilele care vin.

Motivul informarii mele temeinice a fost acela ca trebuia sa imi repatriez mama care era in concediu plecata in Germanica. Fara sa stie o boaba nemteste(sau asa credeam eu ca aparent ea stie vreo 2 boabe). Mai mult, ce ma enerva era ca eu ma strofocam de ceasu mortii aici cu munca la servici, sesiune si facand pe agentia de presa, iar ea ma suna ca o floare sa imi zica ce frumos e acolo. Imi venea sa-i inchid telefonu in nas. problema care se punea era sa fac eu un drum la Stuttgart sa o aduc acasa, in conditiile in care masina mea e cam varza la amortizoare si nici bani de benzina nu aveam.
Pana la urma problema s-a rezolvat ca s-au reluat zborurile si a venit singura.

Ce ma doare mai tare insa e ca nu mai plec in Dubai :(. Din cauza cacatului asta de vulcan ni s-au interzis calatoriile in firma si nu am putut sa imi rezerv nimic. Acum cand s-au reluat si am aflat si eu de cele necesare pt viza am constatat ca imi expira pasaportul si nu mai am timp suficient sa il schimb (chiar la urgenta), sa aplic si pt viza si sa mai si plec. Belimi-s-ar.

Asta e. Incerc sa ma consolez si eu cu gandul ca totusi voi pleca in Delta, la Praga si la Casablanca...si mai noi e posibil sa ajung tot in luna urmatoare si la Bruxelles, da nu stiu daca o sa mai pot cu un tur de forta din asta.

Ce viata de cacat am :), nu-i asa?

joi, 8 aprilie 2010

Cel mai idiot concurs din ultima vreme

Am auzit ieri dimineata un concurs la Europa FM pe care l-as califica drept cel mai prost din peisajul media de la noi. Este vorba despre concursul in care Europa FM ii va face o statuie colegului de munca ce sta in mod constant si munceste peste program la serviciu.
Pot sa inteleg de unde le vine ideea, pot sa inteleg ca vor avea destui candidati pentru aceasta statuie insa nu pot fi de acord cu incurajarea unei astfel de atitudini. Nu am fost si nu voi fi niciodata de acord cu ea. Evident ca sunt situatii in care esti nevoit sa stai peste program ca s-a ivit o urgenta sau ca e ceva ce trebuie rezolvat rapid si necesita multa munca. Dar acestea in opinia mea ar trebui sa fie mai curand exceptii decat regula. Din pacate corporatiile de la noi incurajeaza aceasta abordare chiar daca pe fata se declara impotriva. Prin atitudinea lor vor sa scoata de la angajatii romani si "prosti" tot ce pot da ei mai bun si evident cu minimul de rasplata.( a se vedea decesurile din ultima perioada datorate epuizarii)
Revenind la concurs, mi se pare inacceptabil ca un post de radio cunoscut, ba poate chiar cel mai cunoscut daca e sa ne luam dupa cifrele de audienta, sa promoveze astfel de valori. Sigur, se poate ca ei sa priveasca din perspectiva din care ei sunt singurii care il rasplatesc pe workoholic la adevarata lui valoare. Mie mi se pare in schimb ca aceasta este doar consecinta secundara a unui astfel de comportament ce nu poate duce decat la un randament limitat al persoanei cu pricina.

In ultima instanta si simplificand lucrurile la maxim se poate spune ca este vorba de o alegere individuala si ca tine de fiecare in parte daca vrea sa stea peste program si sa lucreze in mod constant sau nu. Celor care inclina spre un astfel de comportament le recomand istorioara de mai jos si le spun sa se gandeasca de mai multe ori inainte sa ia o astfel de decizie. Povestea e in engleza, dar la valoarea voastra nu cred ca e o problema...mi-a fost lene sa o traduc.
A boat docked in a tiny mexican village.
A tourist complimented the local fishermen on the quality of their fish and asked how long it took him to catch them.
"Not very long" they answered.
"Why didn't you stay out longer and catch more?"
The fisherman explained that the small catch was sufficient to meet their needs and those of their families.
"But what do you do to the rest of your time?"
" We sleep late, fish a little, play with our children and take siestas with our wives. In the evenings we go into the village to see our friends, have a few drinks, play the guitar and sing a few songs".

The tourist interrupted:
"I have an MBA from Harvard and I can help you. You should start by fishing longer every day, you can sell the extra fish and with the money you can buy a bigger boat or even one extra boat. You can catch more fish, sell it, but an entire fleet and then sell the fish directly to larger companies instead of middle men or you can build your own factory for processing. In time you will be very rich and you can move to New York, Los Angeles and live a better life"
"How long will that take?"
" 20-25 years perhaps or even more", responds the tourist.
"And after that?"
"Afterwords? well my friend, when your business gets really big, you can start buyin and selling stocks and make millions".
"Really? And after that?"
"You'll be able to retire and live in a tiny village near the coast, sleep late, play with your children, fish a little, spend your evenings with your friends"
" With all due respect sir, but that's what we're doing now. Why waste 25 more years from our lifes for doing the same thing?"

Asa ca dragii mei, aveti grija ce vreti de la viata!!!!

joi, 1 aprilie 2010

Ce va urez eu de Paste!

Dragilor,

Acum ca tot se apropie vremea sarbatorilor de Paste,invaluite in tot felul de stereotipuri cum ar fi tihna, liniste si sa nu uitam lumina, eu vreau sa va urez urmatoarele:

Sa aveti mesele pline de bunatati! nu uitati ca nu e bine sa te multumesti cu putin...mai ales daca e de unde :)


Sa mancati tot din farfurie!

Dar in acelasi timp sa mancati sanatos!

Si nu in ultimul rand, Sa fiti mai buni cu cei dragi voua!

luni, 29 martie 2010

Imblanzirea vantului

Uneori e bine sa ne mai aducem aminte de lucrurile marunte care ne fac sau ne-au facut viata asa cum e ea acum. Va recomand calduros sa priviti filmuletul de mai jos...cu toate ca e un discurs intr-un spirit pe care unii l-ar clasifica in spiritul corporatist (si probabil nu ar gresi foarte mult), e bine sa luam macar aminte si sa invatam din bucuria cu care speaker-ul povesteste.
Mi se intampla destul de frecvent sa ma gandesc la astfel de lucruri marunte care mi-au schimbat viata si care la momentul acela au parut niste intamplari epocale...acum, privind in urma constat ca intradevar asa au fost . Enjoy!!!... si ganditi-va macar 5 minute care au fost intamplarile din viata voastra care v-au marcat evolutia..

vineri, 26 martie 2010

Preot cu har...caut contracte pt nunti

In atentia celor care planuiesc o nunta in viitorul apropiat un super deal in ceea ce priveste partea legata de Sefu 'Al Mare. Acum o super promotie: Stand up comedy inclus in pretul de baza.

luni, 22 martie 2010

Un kil de cartofi, va rog! Aveti cont la noi? ...In kilu meu

Am promis unui prieten ca voi scrie un post legat de o patanie de-a lui, asa ca here it goes:

Stiti ce are a face coada vacii cu stampila primariei?...NU?...nici eu n-am prea reusit sa descopar pana acuma, da lucrez la asta intens. Realizez astazi ca totusi nu sunt eu omul cel mai destept de pe Pamant asa cum credeam (si, intre noi fie spus, cum e normal sa fie) si ca sunt altii mai perspicaci care au gasit legatura. Initial am crezut ca se petrece doar la Tg Neamt, insa mai nou am indoieli si asupra acestui fapt. Trebuie sa ma indoiesc doar ca sa arat cat de "trestie cugetatoare" sunt.
Ma suna azi prietenu de care vorbeam mai sus sa ma roage sa-i fac rost de niste dolari canadieni ca la el in oras (Tg Neamt) inca n-au crescut...probabil din cauza ca mai este zapada. Nu multi, da atat cat sa te puna pe drumuri ca fara ei nu poti merge mai departe.

S-a dus omu meu sa caute sa cumpere de pe la banci...nestiind ca la noi la Romanica lucrurile nu merg chiar asa usor...mai tre sa dai, mai tre sa astepti, mai tre sa...-ti tragi un glont in cap...sau sa le tragi altora.
"Doamna, vreau si eu sa cumpar niste dolari canadieni".
"Aaaaa....nu se poate ca noi n-avem. Stati sa sun la Piatra....Stiti nu putem sa va aducem ca nu e o suma mare si nu avem masina cu ce sa va trimitem."
"Da ma gandeam ca doar n-o fi numai suma asta de trimis de la Piatra aici. Poate mai aveti si dumneavoastra alte lucruri de adus...chiar nu se poate?"
"Aveti cont deschis la noi?"

Sa mori, nu alta. ce dracu are a face una cu cealalta. Asa cum bine spunea personajul nostru "bine ca nu l-au pus sa se inscrie si in PDL." Sau sa doneze un kil de sange...sau cine mai stie ce le-or mai trece astora prin cap.

Ziceam ca eu am banuit ca e un fenomen izolat in Tg Neamt. Si ca un mare om de bine ce sunt accept sa caut pe la bancile din capitala ca doar aici gasesti orice...Ei bine nu. Sun la banca unde am eu contul (nu dam nume ca de altfel ei sunt ok asa in general) dar la alta agentie care e mai aproape de mine la munca. "Alo. Buna ziua, vreau si eu sa cumpar niste dolari canadieni dar nu prea gasesc. Ma puteti ajuta?"..."aveti cont la noi?" Sa cad din picioare, dar rezist..."Am dar la Titulescu, zic."..."Va dau numarul de la ei." Am sunat , evident ca nu aveau, dar macar au fost draguti si mi-au zis ca nu vand moneda asta si gata.. Mai cautam...va tin la curent.


Stau si ma intreb...daca as cauta Pule (nu va ganditi la maciuci pervesilor...ma refer la moneda Pula), oare as gasi?...

vineri, 19 martie 2010

Cu bricolaju'n glanda

Unii oameni sunt pur si simplu nebuni. Si cel mai probabil nebunia asta se ia.
Voi ati vazut ce a fost la Iasi la deschiderea noului Mr Bricolaj? Daca n-ati vazut, uitati-va la filmuletu de mai jos.
Stie toata lumea ca in Moldova, foamea e probabil mai mare ca in restul tarii, da aici nu e vb de foame ca doar e magazin de bricolaj si nu cred ca mananca nimeni masini de gaurit sau flori. Deci explicatia ar trebui sa fie alta. Ingrijorator e faptul ca fenomenul se repeta. Daca va amintiti la deschiderea Sun Plaza a fost cam la fel...si-atunci era in Capitala vb aia.
Eu unul nu pot gasi o explicatie rationala, alta decat nebunia. Sa ajungi sa te catari pe rafturi ca la revolutie...sa cumperi doar asa ca e promotie si sa zici ca "habar nu ai cat e pretu da vezi tu la casa" mi se pare ca nu poate fi vorba de logica aici. Din nou primeaza instinctul...de data asta cel mai animalic cu putinta.

vineri, 12 martie 2010

Iar Dorel


Vezi mai multe din Diverse, alte chestii pe 220.ro

joi, 11 martie 2010

Doreleee!!!


Vezi mai multe din Funny pe 220.ro

miercuri, 10 martie 2010

Ratiune sau Instinct

De aceasta data sa-ncercam o tema mai filosofica...sa nu ma urati ...o sa incerc sa scriu intr-un stil mai diferit de abordarile clasice ca sa nu va deprim. Doar sunt un om special, ce Dumnezeu!

Cum probabil ati auzit de-a lungul timpului au fost multi destepti (ca sa nu le zicem intelepti sau filosofi); deci au fost multi destepti care si-au batut capul cu probleme de genul: oul sau gaina; cojocul sau camasa; minte sau suflet; ratiune sau instinct. Alti destepti mai aproape de noi au inceput sa faca clasificari intrucat nu prea mai aveau despre ce vorbi astfel incat sa para si originali si interesanti in acelasi timp. Ei i-au impartit pe predecesorii lor in 2 curente de opinie: rationalism(reprezentat de oameni ca Descartes, Kant si multi altii) si empirism (J. Locke, Thomas Bacon, David Hume, etc).

Dimineata aveam o dilema destul de mare...inca o mai am si probabil nu o sa ma lamuresc prea curand...Discutand cu un prieten cam ce optiuni as avea sa ies din situatia asta el ma intreaba: "pana acum in alegerile pe care le-ai faut in viata ta si care s-au dovedit de succes pe ce te-ai bazat? pe minte sau pe instinct". Sincer nu prea am stiut ce sa-i raspund. Intotdeauna m-am considerat un om rational. Pentru tot ceea ce am facut in general am gandit inainte sa fac.
Pe de alta parte sunt (sau cel putin eu asa ma consider si sunt mandru ca buletinul imi intareste crezul asta) barbat. Insa rareori am intalnit barbati care sa gandeasca cu altceva decat cu instinctul :)

Un prieten de-al meu are o vorba...de fapt are mai multe ca nu e retard, dar vreau sa ma opresc la una singura :" cand barbatul vede o femeie, mintea ia vacanta". Mare adevar!!! Asta e, asa suntem si trebuie sa ne asumam conditia ca altfel devenim frustrati. Deci barbatii nu gandesc cu capul... Sa zicem asadar ca gandim cu instinctul...ala de baza. Daca ma intrebati pe mine, intuitia feminina paleste in fata instinctului primar al barbatului. E ca si cum am spune ca intuitia feminina e batuta de catre "instinctul de fata mare care nu o inseala". A nu se concluziona ca o data ce femeia devine femeie si-a pierdut intuitia, nu intr-acolo vreau sa merg desi ar fi si asta o cale interesanta. Asta e ...suntem barbati si ne meritam soarta, ba chiar ar trebui sa fim fericiti cu ea. Corpul e cel mai valoros obiect pe care il vom avea...si-atunci de ce sa nu gandim cu el?

Buuun, revenind...pe de o parte ma consider rational, pe de alta parte sunt barbat, deci instinctual. In hotararile pe care le iau ce ma influienteaza mai mult: instinctul sau ratiunea? Dimineata am dat urmatorul raspuns: "hotararile pe care le-am luat au fost rationale, dar s-au sprijinit intotdeauna pe instinct". Daca e sa ma gandesc la lucruri materiale as zice ca e perfect adevarat, dar cand e vorba de chestii spirituale?...nu mai stiu...ma elucidez si va zic.

luni, 8 martie 2010

La multi ani, dragele mele!

Pentru toate cititoarele, un calduros "La multi Ani" si o primavara frumoasa!!!!

vineri, 5 martie 2010

Alta legenda

O noua animatie de la creatorul Happy feet. Desi am o senzatie de deja-vu (seamana foarte tare cu "300- Eroii de la Termopile"), pare un film dragut...din pacate apare in toamna. Enjoy!

Alta legenda

O noua animatie de la creatorul Happy feet. Desi am o senzatie de deja-vu (seamana foarte tare cu "300- Eroii de la Termopile"), pare un film dragut...din pacate apare in toamna. Enjoy!

joi, 4 martie 2010

luni, 1 martie 2010

Intelepciune =?

Am gasit acum cateva minute pe un blog un text care mie mi s-a parut foarte interesant. N-am de gand sa comentez pe marginea lui, dar va recomand sa-l cititi. Aparent e scris de Garcia Marquez - incult cum sunt n-as putea sa va confirm :), dar cred ca autorul are mai putina importanta. Enjoy!

“Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic.

As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica.

As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!

Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu.

Doamne Dumnezeul meu daca as avea inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare. As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o lunii. As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor…

Dumnezeul meu, daca as avea o bucatica de viata… N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc. As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.

Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc! Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea. Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii… Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada. Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.

Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice. Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod neferecit mor.

Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune “te iubesc”si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii.

Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc, ca niciodata te voi uita.

Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran. Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui “imi pare rau”, “iarta-ma”, “te rog” si toate cuvintele de dragoste pe care le stii.

Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete. Cere-i Domnului taria si intelepciunea pentru a le exprima. Demostreaza-le prietenilor tai cat de importanti sunt pentru tine.”

vineri, 26 februarie 2010

Nu e negru...ba e negru! Am zis!

Citeam de curand pe un blog un comentariu referitor la Alexandre Dumas tatal. Comentariul suna cam asa: "Daaaaa….E senzational…Asa e, Dumas tatal a fost pe jumatate negru, a avut trasaturi evidente,specifice…Bunicul sau s-a casatorit cu o sclava de culoare. M-au impresionat aventurile muschetarilor…Am ramas chiar cu un tic verbal…Mereu cind sunt intrebat ce m-a apucat sa plec din Timisoara si sa vin in Bucuresti raspund spunind ca si D Artagnan cind a vrut sa se faca muschetar a plecat la Paris…"
Evident ca m-am intrigat la auzul acestei grozavii si am apelat la prietenul meu (si al vostru probabil) Google. Iata rezultatul:
Voi ce credeti era negru ca eu unul nu imi pot da seama...oricum daca o fi adevarat mi se mai confirma inca o data cat de puternice sunt prejudecatile oamenilor (sau ale mele cel putin). Nu mi-am imaginat niciodata cum ar arata Atos, Portos, Aramis si D'Artagnan negri. Da poate e o idee sa facem un film nou: in rolurile principale Will Smith, Martin Lawrence, Eddy Murphy si Chris Tucker ca e mai tare in gura. In rolul domnitei o bagam pe Beyonce iar cardinalul Richelieu sa fie Mel Gibson ca e mai nebun de felul lui si tre sa fie si-o pata de culoare undeva.

joi, 25 februarie 2010

Presiune maxima

Salutare tuturor!

De aceasta data vreau sa va vorbesc despre presiune. Evident ca acest cuvant are nenumarate sensuri, insa acum as vrea sa ma opresc la presiunea pe care companiile o exercita asupra angajatilor in ultima vreme. Unii justifica presiunea prin criza...o fi real...o fi fals...n-as putea sa va spun si probabil ca depinde de la caz la caz, dar, ca pentru multe altele, criza asta e al naibii de bun tap ispasitor.

De ceva vreme incoace peste tot unde ma uit, cu oricine vorbesc nu aud decat ca e foarte naspa la serviciu, indiferent ca e vorba despre o companie mare sau de o firma mica. In primul rand ma uit la mine in curte...de fapt in acea parte a curtii pe care am lasat-o acum un an, la colegii mei care lucreaza in MDOul de Balcani locati in Iride. Presiune ca cea pe care o resimt de fiecare data cand ma duc pe la ei pe-acolo n-am vazut cred nicaieri. Simt ca ma apasa si pe mine, desi eu nu mai am nici un fel de legatura cu businessul ala...Probabil ca din solidaritate; totusi nu se pot sterge cu buretele 4 ani petrecuti acolo. Numai cand vezi ca toata lumea sta la birou incruntata, nimeni nu zice nimic, iti dai seama ca ceva nu e in regula. Mai mult, din discutiile avute cu ei constat ca sunt supusi la o presiune aproape inumana: sa pleci zi de zi cel mai devreme la 8 seara (insa de multe ori se face si 11) si a doua zi la prima ora sa fii inapoi. Sa ti se spuna constant ca mai trebuie facute nu stiu cate lucruri in conditiile in care tu ai 600 de mailuri necitite pentru ca ardeau altele mai urgente. Sa te intoarca cineva din drum cand te pregatesti si tu sa pleci acasa sau la un suc cu prietenii seara la 8 ca mai ai ceva de terminat. Sa ramana o mana de oameni care sa faca o treaba care anul trecut era facuta de doua ori mai multa lume. Sa te anunte GMul ca mai trebuie dati nush cati oameni afara intrucat e presiune pe buget in conditiile in care ei pastreaza mai multi directori decat angajati (si o parte mai sunt si expati). Sa nu ti se plateasca nici macar o ora suplimentara ca evident nu sunt bani si doar nu te-au pus ei sa stai acolo. Si cu toatea astea sa induri totul, sa taci, sa spui chiar ca actualul GM e mai bun decat cel anterior...mi se pare un gen de eroism...sau de masochism...Dar la urma urmei e vorba de o alegere personala pe care fiecare o face.
Ma uit apoi in alte curti: la bere - "n-au timp sa faca scoala cu angajatii ca au nevoie de rezultate rapid"; asa ca e mai bine sa-ti cauti de lucru...desi tu n-ai nici o vina ca te-au adus pe o pozitie pe care e adevarat ca ti-ai dorit-o insa nu in conditiile astea; nimeni nu iti spune ce ai de facut sau cum sa faci dar toti iti cer rezultate. Ma uit in telefonie: ZAPP- concedieri masive cu pachete compensatorii constand in minute gratuite timp de 6 luni. ROMTELECOM - 600 de disponibilizati.
Ma uit si la firme mici unde se intampla cam acelasi lucru: ba somaj tehnic timp de cateva luni ca firma e in domeniul constructiilor care e la pamant, ba abordari de genul "firma nu o facem cu prieteni ci cu angajati si eu sunt patronul-tu angajatul ca altfel zbori" de parca angajatii n-ar putea fi prieteni intre ei sau n-ar putea fi prieteni cu patronul...Nicaieri nu mai auzi de bine.

Citeam zilele trecute o serie de posturi pe blogul lui Dan Negru despre "care a fost cel mai greu moment din viata ta si cum ai trecut peste el" (www.dannegru.com) . Povesti de viata absolut incredibile scrise sub protectia anonimatului. Niste drame ale unor oameni care te fac sa crezi ca, prin comparatie, esti cel mai binecuvantat om de pe pamant.

Ma uit in jurul meu si vad toate acestea si in acelasi timp ma gandesc cat de greu imi este mie ca am un serviciu bun dar care nu-mi place ca nu fac ceea ce imi doresc. Ma gandesc cat de naspa este ca iau un salariu pe care unii l-ar considera fabulos (desi nu este, dar prin comparatie cu alea 7 milioane ale lor pare) fara sa fac un prea mare efort. Ma gandesc cat de naspa va fi ca am o pozitie cu mare vizibilitate in companie, cu potential de crestere mare si cu responsabilitati pe masura. Dar nu pot sa nu ma gandesc CAT DE IDIOT POT SA FIU CA GANDESC IN MODUL ASTA.

Evident ca intotdeauna depinde cu ce te compari si eu m-am comparat tot timpul numai cu cei mai buni sau mai norocosi...poate ca e util uneori sa te uiti si in jur totusi.
Evident ca nu sunt toate lucrurile roz, evident ca sunt neajunsuri, evident ca mai sunt multe de facut si ca exista si vor exista tot timpul si lipsuri. Evident ca ori de cate ori crezi ca ai realizat totul pe un plan iti dai seama ca ai ratat multe pe alte panuri. Insa de la a constientiza starea lucrurilor si pana la a face o drama din asta, distanta e mare...si totusi se poate aluneca atat de usor in aceasta directie...

Ideea e totusi sa privesti in sus.

vineri, 19 februarie 2010

Super muncitor la CFR

Unii ridica greutati, cara cauciucuri uriase si mai stiu eu ce chestii grele si se cred cei mai puternici. Da oare cei care imping trenuri cum se pot numi?!...Da, ati citit bine: unii chiar imping trenuri...si se mai si misca. Se intampla chiar in minunata noastra tarisoara.
Si pentru ca tacamul sa fie complet si protectia muncii sa fie respectata, evident ca s-a lasat si bariera. Sa nu fie nimeni ranit. :)

Oare asta se intampla din cauza restructurarilor de la CFR? Or fi ramas fara mecanici? sau li s-a terminat combustibilul? Ca pana imi vine greu sa cred ca au facut...da niciodata nu poti fi 100% sigur.


Vezi mai multe video Haioase

PS: scuze pt calitatea imaginii si mai ales pentru coloana sonora.

Centurion

O noua aparitie a ultimei "Bond Girl", Olga Kurylenko (n-arata deloc rau nici asa in rolul asta de razboinica)

Sistem de remorcare ultima generatie

Daca stiti vreo persoana a carei utilitate pe lumea asta e indoielnica, priviti o posibila solutie la problema voastra :0

miercuri, 17 februarie 2010

Al cui? Al Romaniei

Check this out!! Din ciclul televizorel, Copilul de Aur si asa mai departe, avem un nou candidat la premiul pentru cel mai ciudat nume pe care l-ati auzit in ultima vreme.
Ma intreb daca o avea rude pe la tara si il vor intreba "Al cui esti tu, mai baiete?". El le va raspunde "Al Romaniei", de parca toata tara asta a contribuit cu ceva la procesul de facere. Cam cat de pervers ar fi?

Si uite-asa trezesti frustrari in bietii copii cand or mai creste. Nu puteau si ei sa-i dea numele mamei....Hohenzollern. Suna si el nobil, cu radacini aristocratice. Asa suna a taran lipsit de imaginatie. Ca la un moment dat cineva in familia lu ta'su ori a fost beat ori a fost prost cand si-a luat numele asta. Si omul ca sa se razbune mai departe l-a dat si el copilului sau. Cum Dumnezeu sa te cheme Paul- Philippe Al Romaniei? Da ce esti vreun brand de tara? Sau vreun bun in patrimoniul national? E ca si cum ai vorbi de un judet al Romaniei sau mai stiu eu ce altceva...sau de un cetatean...chiar "Paul Philippe al Romaniei cetatean al Romaniei" suna a balbaiala.

Sau poate ca ai lui parinti sunt mari fani Al Gore , Al Pacino sau Al Bundy si au incercat sa adapteze modelul. Numai ca fara sa gandeasca prea mult...

marți, 16 februarie 2010

La concurenta cu Olimpiada de iarna

Am primit dimineata de la un prieten un link la un articol despre un concurs de injunghiat porcul.
Marele eveniment s-a desfasurat la Miercurea Ciuc si a aliniat la start nationalele de taiat porci ale Romaniei si Ungariei.

Sincer, mie nu prea mi s-a parut de nici o culoare ca ar fi vorba de nationala Romaniei ca toate numele de acolo erau unguresti. Noi romanii suntem de altfel un popor mult prea civilizat sa ne pretam la astfel de obiceiuri; noi intai il mangaiem, apoi il asomam si abia la urma il taiem ca doar suntem europeni. Mama lor de unguri! fie ca's de-ai lor sau de-ai nostri...ne-au cam batut si de data asta (ca de atatea ori in trecut)...da Transilvania tot a noastra e.

Competitia a fost stransa, cele doua echipe mergand cap la cap pana la final. Scorul la general 5-4 pentru Ungurii lor (nici unguri de calitate nu mai avem in tara asta, da cred ca e un indiciu despre cine a omorat ciobanul din Miorita:))
Printre premiile acordate se numara : cel mai bun "tinator de porc" (nu stiu cum altfel sa numesc persoana care tine porcul cand este injunghiat), cea mai buna palinca, cel mai bun "injunghietor de porc"- asta tre sa fie un fel de Hanibal al porcilor, s.a.m.d.

Insa dincolo de activitatile oarecum barbare dar pline de pitoresc desfasurate acolo, scopul competitiei a fost unul nobil - ar fi bine sa va asezati pe ceva pentru ca voi cita din organizatori : "obiectivul nu a fost acela de a vedea cine e cel mai bun la injunghiat porcii sau de a ne distra omorand porci, obiectivul a fost acela de a creste intelegerea intre oameni" WTF????

Adica cum "intelegerea dintre oameni"? Facem vreo coalitie, vreo cruciada a ungurilor impotriva porcilor? Sau asta a fost asa o impacare intre unguri ca se certasera si decat sa se impace la o bere mai bine taie niste porci...Ma intreb oare ce mai omoara daca se supara rau unii pe altii?

Pentru cei ce vor sa citeasca articolul original il gasiti aici.
PS: a se nota ca nu sunt o persoana rasista...n-am nimic cu ungurii, dar in schimb cu alte natii am :)

O palma sau 2 ani racoare?

Dincolo de dezbaterile care s-ar putea isca pe marginea subiectului, legate de moralitate, femei abuzate, etc, ma intreb: oare ce e mai bine sa iei o palma sau sa stai vreo 2 ani la racoare pentru ultraj. (da, in cazul in care nu stiati, aceasta femeie putea fi arestata pe loc si acuzata de ultraj ...probabil daca era in state o mai si legau fedeles si-i bagau vreun genunchi in spate ca se opune arestarii). Oricum trecerea de la tupeul initial si vitejia cu care se dadea la gascanul ala de politist (vedeti ce moaca de gogoman are) la plansetul de dupa palma primita mi se pare de un mare amuzament.

luni, 15 februarie 2010

Cum se vede o capitala europeana vazuta din...BARCA

Cred ca sunt un deschizator de drumuri cu ideile mele. Va amintiti cand ziceam ca imi iau barca? Niste tipi mi-au furat ideea si pare sa functioneze. Priviti mai jos:

My dear country

Daca tot am invatat cum se face, mai luati de-aici cu dedicatie de la Norah Jones :) Enjoy!!


Asculta mai multe audio Muzica

Lebanese Night (Chris DeBourgh & Elisssa)

Salutare tuturor,

Va spuneam saptamana trecuta ca, de indata ce ma prind cum se posteaza o melodie, va arat melodia primita de la Flori care imi place. Asa ca Enjoy!


Asculta mai multe audio Muzica

vineri, 12 februarie 2010

Ca tot vine un weekend de indragosteala

Azi mi-am dat seama ca n-am mai auzit de mult o melodie care-mi place chiar tare. De fapt mi-a amintit Flori cu o melodie care mi-a trimis-o pe mail foarte asemanatoare cu asta dupa primele acorduri. Cand o sa ma prind cum se posteaza o melodie o sa v-o arat si pe aia. Pana atunci, Enjoy!!



PS: In mod normal Ishtar = zeita dragostei si a pasiunii carnale in mitologia asiro babiloniana. In acest caz Ishtar= o mamcita bunoaca la viata ei care inca se tine admirabil de bine.