Ieri la amiaza ma uitam la tragerea la sorti pentru grupele Campionatului european de fotbal din Polonia si Ucraina si aveam impresia de deja-vu. De ceva vreme incoace mi se pare ca in materie de fotbal ne cam invartim in cerc sau ceva de genu...Problema nu e neaparat ca ne invartim in cerc. Problema este ca, de ametiti ce suntem, nu reusim sa ne mai oprim.
Sa vedem asadar grupa Romaniei in ordinea urnelor valorice: Franta, Romania, Bosnia, Belarus, Albania, Luxemburg. Va suna cunoscut?
Nu stiu cum se face ca la fiecare tragere sa sorti cadem fie cu Franta, fie cu Olanda si cam de fiecare data reusim sa le punem probleme. Ne cam creste sufletul cand vedem ca reusim un egal cu ei. Si apoi ca un balon din ala intepat cu un ac ne-o luam de la echipele astea mai "mici".
Din nou, la fiecare inceput de calificare spunem:"avem sanse; e o grupa accesibila cu o favorita certa - Franta/Olanda- dar si celelalte echipe pot emite pretentii sau ne pot incurca calculele. "Trebuie sa fim atenti sa nu pierdem puncte, etc". Si tot de fiecare data le cam pierdem si tot la televizor vedem meciurile turneului final.
Ma gandesc totusi ca poate de aceasta data vom reusi sa trecem peste complexul Franta si vom fi mai atenti cu echipele mici (Lucescu Jr pare sa fie atent la detaliile de genul asta). Stiti vorba aia "norocul nostru ca il au pe Domenec antrenor" - inca. Mi-e frica sa ma gandesc ce se va intampla daca il dau afara dupa campionatul mondial. Jucatori nu putem spune ca nu au.
La noi e cam pe dos: jucatori putem spune ca nu prea avem, iar antrenorul...ramane sa dovedeasca ce poate. Sa-i acordam doza necesara de incredere.
La final, HAI ROMANIA!!
Acum 2 ore
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu