vineri, 26 februarie 2010

Nu e negru...ba e negru! Am zis!

Citeam de curand pe un blog un comentariu referitor la Alexandre Dumas tatal. Comentariul suna cam asa: "Daaaaa….E senzational…Asa e, Dumas tatal a fost pe jumatate negru, a avut trasaturi evidente,specifice…Bunicul sau s-a casatorit cu o sclava de culoare. M-au impresionat aventurile muschetarilor…Am ramas chiar cu un tic verbal…Mereu cind sunt intrebat ce m-a apucat sa plec din Timisoara si sa vin in Bucuresti raspund spunind ca si D Artagnan cind a vrut sa se faca muschetar a plecat la Paris…"
Evident ca m-am intrigat la auzul acestei grozavii si am apelat la prietenul meu (si al vostru probabil) Google. Iata rezultatul:
Voi ce credeti era negru ca eu unul nu imi pot da seama...oricum daca o fi adevarat mi se mai confirma inca o data cat de puternice sunt prejudecatile oamenilor (sau ale mele cel putin). Nu mi-am imaginat niciodata cum ar arata Atos, Portos, Aramis si D'Artagnan negri. Da poate e o idee sa facem un film nou: in rolurile principale Will Smith, Martin Lawrence, Eddy Murphy si Chris Tucker ca e mai tare in gura. In rolul domnitei o bagam pe Beyonce iar cardinalul Richelieu sa fie Mel Gibson ca e mai nebun de felul lui si tre sa fie si-o pata de culoare undeva.

joi, 25 februarie 2010

Presiune maxima

Salutare tuturor!

De aceasta data vreau sa va vorbesc despre presiune. Evident ca acest cuvant are nenumarate sensuri, insa acum as vrea sa ma opresc la presiunea pe care companiile o exercita asupra angajatilor in ultima vreme. Unii justifica presiunea prin criza...o fi real...o fi fals...n-as putea sa va spun si probabil ca depinde de la caz la caz, dar, ca pentru multe altele, criza asta e al naibii de bun tap ispasitor.

De ceva vreme incoace peste tot unde ma uit, cu oricine vorbesc nu aud decat ca e foarte naspa la serviciu, indiferent ca e vorba despre o companie mare sau de o firma mica. In primul rand ma uit la mine in curte...de fapt in acea parte a curtii pe care am lasat-o acum un an, la colegii mei care lucreaza in MDOul de Balcani locati in Iride. Presiune ca cea pe care o resimt de fiecare data cand ma duc pe la ei pe-acolo n-am vazut cred nicaieri. Simt ca ma apasa si pe mine, desi eu nu mai am nici un fel de legatura cu businessul ala...Probabil ca din solidaritate; totusi nu se pot sterge cu buretele 4 ani petrecuti acolo. Numai cand vezi ca toata lumea sta la birou incruntata, nimeni nu zice nimic, iti dai seama ca ceva nu e in regula. Mai mult, din discutiile avute cu ei constat ca sunt supusi la o presiune aproape inumana: sa pleci zi de zi cel mai devreme la 8 seara (insa de multe ori se face si 11) si a doua zi la prima ora sa fii inapoi. Sa ti se spuna constant ca mai trebuie facute nu stiu cate lucruri in conditiile in care tu ai 600 de mailuri necitite pentru ca ardeau altele mai urgente. Sa te intoarca cineva din drum cand te pregatesti si tu sa pleci acasa sau la un suc cu prietenii seara la 8 ca mai ai ceva de terminat. Sa ramana o mana de oameni care sa faca o treaba care anul trecut era facuta de doua ori mai multa lume. Sa te anunte GMul ca mai trebuie dati nush cati oameni afara intrucat e presiune pe buget in conditiile in care ei pastreaza mai multi directori decat angajati (si o parte mai sunt si expati). Sa nu ti se plateasca nici macar o ora suplimentara ca evident nu sunt bani si doar nu te-au pus ei sa stai acolo. Si cu toatea astea sa induri totul, sa taci, sa spui chiar ca actualul GM e mai bun decat cel anterior...mi se pare un gen de eroism...sau de masochism...Dar la urma urmei e vorba de o alegere personala pe care fiecare o face.
Ma uit apoi in alte curti: la bere - "n-au timp sa faca scoala cu angajatii ca au nevoie de rezultate rapid"; asa ca e mai bine sa-ti cauti de lucru...desi tu n-ai nici o vina ca te-au adus pe o pozitie pe care e adevarat ca ti-ai dorit-o insa nu in conditiile astea; nimeni nu iti spune ce ai de facut sau cum sa faci dar toti iti cer rezultate. Ma uit in telefonie: ZAPP- concedieri masive cu pachete compensatorii constand in minute gratuite timp de 6 luni. ROMTELECOM - 600 de disponibilizati.
Ma uit si la firme mici unde se intampla cam acelasi lucru: ba somaj tehnic timp de cateva luni ca firma e in domeniul constructiilor care e la pamant, ba abordari de genul "firma nu o facem cu prieteni ci cu angajati si eu sunt patronul-tu angajatul ca altfel zbori" de parca angajatii n-ar putea fi prieteni intre ei sau n-ar putea fi prieteni cu patronul...Nicaieri nu mai auzi de bine.

Citeam zilele trecute o serie de posturi pe blogul lui Dan Negru despre "care a fost cel mai greu moment din viata ta si cum ai trecut peste el" (www.dannegru.com) . Povesti de viata absolut incredibile scrise sub protectia anonimatului. Niste drame ale unor oameni care te fac sa crezi ca, prin comparatie, esti cel mai binecuvantat om de pe pamant.

Ma uit in jurul meu si vad toate acestea si in acelasi timp ma gandesc cat de greu imi este mie ca am un serviciu bun dar care nu-mi place ca nu fac ceea ce imi doresc. Ma gandesc cat de naspa este ca iau un salariu pe care unii l-ar considera fabulos (desi nu este, dar prin comparatie cu alea 7 milioane ale lor pare) fara sa fac un prea mare efort. Ma gandesc cat de naspa va fi ca am o pozitie cu mare vizibilitate in companie, cu potential de crestere mare si cu responsabilitati pe masura. Dar nu pot sa nu ma gandesc CAT DE IDIOT POT SA FIU CA GANDESC IN MODUL ASTA.

Evident ca intotdeauna depinde cu ce te compari si eu m-am comparat tot timpul numai cu cei mai buni sau mai norocosi...poate ca e util uneori sa te uiti si in jur totusi.
Evident ca nu sunt toate lucrurile roz, evident ca sunt neajunsuri, evident ca mai sunt multe de facut si ca exista si vor exista tot timpul si lipsuri. Evident ca ori de cate ori crezi ca ai realizat totul pe un plan iti dai seama ca ai ratat multe pe alte panuri. Insa de la a constientiza starea lucrurilor si pana la a face o drama din asta, distanta e mare...si totusi se poate aluneca atat de usor in aceasta directie...

Ideea e totusi sa privesti in sus.

vineri, 19 februarie 2010

Super muncitor la CFR

Unii ridica greutati, cara cauciucuri uriase si mai stiu eu ce chestii grele si se cred cei mai puternici. Da oare cei care imping trenuri cum se pot numi?!...Da, ati citit bine: unii chiar imping trenuri...si se mai si misca. Se intampla chiar in minunata noastra tarisoara.
Si pentru ca tacamul sa fie complet si protectia muncii sa fie respectata, evident ca s-a lasat si bariera. Sa nu fie nimeni ranit. :)

Oare asta se intampla din cauza restructurarilor de la CFR? Or fi ramas fara mecanici? sau li s-a terminat combustibilul? Ca pana imi vine greu sa cred ca au facut...da niciodata nu poti fi 100% sigur.


Vezi mai multe video Haioase

PS: scuze pt calitatea imaginii si mai ales pentru coloana sonora.

Centurion

O noua aparitie a ultimei "Bond Girl", Olga Kurylenko (n-arata deloc rau nici asa in rolul asta de razboinica)

Sistem de remorcare ultima generatie

Daca stiti vreo persoana a carei utilitate pe lumea asta e indoielnica, priviti o posibila solutie la problema voastra :0

miercuri, 17 februarie 2010

Al cui? Al Romaniei

Check this out!! Din ciclul televizorel, Copilul de Aur si asa mai departe, avem un nou candidat la premiul pentru cel mai ciudat nume pe care l-ati auzit in ultima vreme.
Ma intreb daca o avea rude pe la tara si il vor intreba "Al cui esti tu, mai baiete?". El le va raspunde "Al Romaniei", de parca toata tara asta a contribuit cu ceva la procesul de facere. Cam cat de pervers ar fi?

Si uite-asa trezesti frustrari in bietii copii cand or mai creste. Nu puteau si ei sa-i dea numele mamei....Hohenzollern. Suna si el nobil, cu radacini aristocratice. Asa suna a taran lipsit de imaginatie. Ca la un moment dat cineva in familia lu ta'su ori a fost beat ori a fost prost cand si-a luat numele asta. Si omul ca sa se razbune mai departe l-a dat si el copilului sau. Cum Dumnezeu sa te cheme Paul- Philippe Al Romaniei? Da ce esti vreun brand de tara? Sau vreun bun in patrimoniul national? E ca si cum ai vorbi de un judet al Romaniei sau mai stiu eu ce altceva...sau de un cetatean...chiar "Paul Philippe al Romaniei cetatean al Romaniei" suna a balbaiala.

Sau poate ca ai lui parinti sunt mari fani Al Gore , Al Pacino sau Al Bundy si au incercat sa adapteze modelul. Numai ca fara sa gandeasca prea mult...

marți, 16 februarie 2010

La concurenta cu Olimpiada de iarna

Am primit dimineata de la un prieten un link la un articol despre un concurs de injunghiat porcul.
Marele eveniment s-a desfasurat la Miercurea Ciuc si a aliniat la start nationalele de taiat porci ale Romaniei si Ungariei.

Sincer, mie nu prea mi s-a parut de nici o culoare ca ar fi vorba de nationala Romaniei ca toate numele de acolo erau unguresti. Noi romanii suntem de altfel un popor mult prea civilizat sa ne pretam la astfel de obiceiuri; noi intai il mangaiem, apoi il asomam si abia la urma il taiem ca doar suntem europeni. Mama lor de unguri! fie ca's de-ai lor sau de-ai nostri...ne-au cam batut si de data asta (ca de atatea ori in trecut)...da Transilvania tot a noastra e.

Competitia a fost stransa, cele doua echipe mergand cap la cap pana la final. Scorul la general 5-4 pentru Ungurii lor (nici unguri de calitate nu mai avem in tara asta, da cred ca e un indiciu despre cine a omorat ciobanul din Miorita:))
Printre premiile acordate se numara : cel mai bun "tinator de porc" (nu stiu cum altfel sa numesc persoana care tine porcul cand este injunghiat), cea mai buna palinca, cel mai bun "injunghietor de porc"- asta tre sa fie un fel de Hanibal al porcilor, s.a.m.d.

Insa dincolo de activitatile oarecum barbare dar pline de pitoresc desfasurate acolo, scopul competitiei a fost unul nobil - ar fi bine sa va asezati pe ceva pentru ca voi cita din organizatori : "obiectivul nu a fost acela de a vedea cine e cel mai bun la injunghiat porcii sau de a ne distra omorand porci, obiectivul a fost acela de a creste intelegerea intre oameni" WTF????

Adica cum "intelegerea dintre oameni"? Facem vreo coalitie, vreo cruciada a ungurilor impotriva porcilor? Sau asta a fost asa o impacare intre unguri ca se certasera si decat sa se impace la o bere mai bine taie niste porci...Ma intreb oare ce mai omoara daca se supara rau unii pe altii?

Pentru cei ce vor sa citeasca articolul original il gasiti aici.
PS: a se nota ca nu sunt o persoana rasista...n-am nimic cu ungurii, dar in schimb cu alte natii am :)

O palma sau 2 ani racoare?

Dincolo de dezbaterile care s-ar putea isca pe marginea subiectului, legate de moralitate, femei abuzate, etc, ma intreb: oare ce e mai bine sa iei o palma sau sa stai vreo 2 ani la racoare pentru ultraj. (da, in cazul in care nu stiati, aceasta femeie putea fi arestata pe loc si acuzata de ultraj ...probabil daca era in state o mai si legau fedeles si-i bagau vreun genunchi in spate ca se opune arestarii). Oricum trecerea de la tupeul initial si vitejia cu care se dadea la gascanul ala de politist (vedeti ce moaca de gogoman are) la plansetul de dupa palma primita mi se pare de un mare amuzament.

luni, 15 februarie 2010

Cum se vede o capitala europeana vazuta din...BARCA

Cred ca sunt un deschizator de drumuri cu ideile mele. Va amintiti cand ziceam ca imi iau barca? Niste tipi mi-au furat ideea si pare sa functioneze. Priviti mai jos:

My dear country

Daca tot am invatat cum se face, mai luati de-aici cu dedicatie de la Norah Jones :) Enjoy!!


Asculta mai multe audio Muzica

Lebanese Night (Chris DeBourgh & Elisssa)

Salutare tuturor,

Va spuneam saptamana trecuta ca, de indata ce ma prind cum se posteaza o melodie, va arat melodia primita de la Flori care imi place. Asa ca Enjoy!


Asculta mai multe audio Muzica

vineri, 12 februarie 2010

Ca tot vine un weekend de indragosteala

Azi mi-am dat seama ca n-am mai auzit de mult o melodie care-mi place chiar tare. De fapt mi-a amintit Flori cu o melodie care mi-a trimis-o pe mail foarte asemanatoare cu asta dupa primele acorduri. Cand o sa ma prind cum se posteaza o melodie o sa v-o arat si pe aia. Pana atunci, Enjoy!!



PS: In mod normal Ishtar = zeita dragostei si a pasiunii carnale in mitologia asiro babiloniana. In acest caz Ishtar= o mamcita bunoaca la viata ei care inca se tine admirabil de bine.

Killers

Seems nice... In distributie: Ashton Kutcher si Katherine Heigl . Nu stiu exact cand apare,dar daca il gasiti sa mi-l dati si mie.

La sfat

Am primit azi un telefon total neasteptat de la un prieten care m-a cam pus pe ganduri....Rau de tot..
Baiatul e proaspat absolvent de AC in Iasi si m-a sunat sa ma intrebe urmatorul lucru : "am primit o oferta de lucru de la o firma din bucuresti cu un salariu de 20 milioane primele 3 luni, apoi daca trec perioada de proba 23. Ce sa fac? Sa zic da si sa ma mut? Imi ajung banii sa traiesc in bucuresti?" (pentru cei care vor sa-mi faca observatie ca scriu cu litera mica, a se citi postarea anterioara)

De unde pana unde a considerat el ca eu as fi in masura sa dau sfaturi, nu stiu. Si nici nu i-am dat nici un sfat. Nu mi s-ar fi parut corect; mai ales ca eu nu sunt in stare sa iau niste hotarari clare in ceea ce ma priveste pe mine personal si le tot aman pana cand voi fi nevoit din cauza imprejurarilor. Am trecut dintr-un mood pragmatic intr-unul filosofic si se pare ca ies mai greu. Chestii existentiale care pe unii i-a facut sa traiasca toata viata intr-un butoi (a se vedea cazul Diogene) sau chiar mai rau (nu mai dam nume ca ne deprimam).

Din pacate tot ce am putut sa fac pentru bietul baiat a fost sa ii ofer niste argumente atat pro cat si contra pe care sa le ia ca linii de studiat inainte sa ia o decizie. Imi pare rau ca i-am spus ca eu pentru o diferenta de 4 milioane nu as schimba Iasi-ul pe bucuresti (el acum lucreaza la negru si castiga vreo 16 milioane din 2 joburi part time)...probabil ca-l va influenta..

Din pacate eu am gandit cu mintea de acum si nu cu cea de acum cativa ani cand am fost pus oarecum in situatia lui. Evident, conditiile erau altele, salariul era altul, piata era in crestere, etc. Insa mi-am amintit ca imi facusem niste calcule si eram dispus sa vin sa lucrez pe 15 milioane doar ca sa capat ceva experienta (ca o paranteza intotdeauna am considerat P&Gul una din cele 2 scoli de marketing bune din lumea asta, alaturi de CocaCola. Si mi s-a confirmat in multe privinte). Din fericire nu a fost cazul.

Tot ce sper este sa nu-l fi bagat si mai mult in ceata cu teoriile mele si sa ia cea mai buna decizie pentru el. E baiat bun si stiu ca orice va hotara, pana la urma va reusi, cel putin pana la un punct. Probabil ca daca ar fi avut ceva mai mult sprijin si pana acum si pe cineva sa-i ofere o perspectiva mai larga inca de acum cativa ani, ar fi putut ajunge chiar departe. Poate totusi va ajunge, eu unul o sa-l ajut cat o sa pot..

De dimineata insa nu pot sa nu ma gandesc, daca as fi in situatia lui, oare m-as muta?

joi, 11 februarie 2010

Sa mor eu! Imi iau barca!

Frate, nu se mai poate asa ceva! Da, sunt nervos si ciufut si ofticat si...ud...la picioare, unde credeati? :).
Am facut aseara cea mai mare greseala pe anul asta. Mi-am lasat masina in garaj la birou. Plec si eu ca omu, dupa o zi de munca, mai fara munca intrucat am fost intr-un training de SAP, gandindu-ma ca ar merge numai bine o bere si ca ajung mai usor in Unirii cu metroul decat cu masina la ora aia.
Paranteza [Acuma sa nu va imaginati ca eu ma duc la serviciu si stau degeaba (departe de mine gandul); si daca sunt in training tot se considera ca muncesc...si un training de SAP chiar necesita efort si rabdare: efort ca e o chestie foarte tehnica pe care te chinui a naibii de mult sa o intelegi si radbare ca e in acelasi timp foarte plictisitor...deci cred ca pentru asta ar trebui sa fiu platit dublu] inchid paranteza.
Revenind, plec sa beau o bere intr-o companie foarte placuta dupa o zi de munca, fara masina. Gresit din partea mea atat ca abordare cat si din punct de vedere al consecintelor. Explicam:
a) ca abordare poate fi scuzabil intr-o masura pentru ca 1.intentia a fost buna (sa nu intarzii) si 2.pentru ca un betiv ar face orice pentru putin alcool (betiv=om care bea din placere frecvent diferit de alcoolic=om care bea frecvent, da?)
b) consecinte: era sa iau la bataie un alt betiv in drum spre casa(l-a scapat nevasta lui chiar cand eram pe punctul sa-l pocnesc) si m-am udat tot la picioare azi pe drumul pana la serviciu.

Aud la stiri dimineata cand m-am trezit pe Mihai Morar: "e foarte naspa afara. in loc de degetele de la picioare am castraveti murati". Apoi la meteo: "In bucuresti ploua la aceasta ora in schimb vremea s-a mai incalzit". Ar fi trebuit sa imi dea de banuit. Apoi ma uit pe geam: "ploua pe naiba. fi-v-ar prognoza aia de cap de raspandaci de panica in populatie ce sunteti', imi zic. Si ies pe usa, ies din scara, fac vreo doi pasi ...nimic...ma gandesc mandru cata dreptate am avut. Ajung la capatul trotuarului si ghici ce vad? Mediterana. Fac un ocol pe alt continent/trotuar, mai calc putin si in Marea Neagra (ca la fiecare intersectie e cate un lac sau o mare mai mica) si reusesc sa ajung la metrou...oarecum inca uscat.

Ajung in Pipera si imi zic: "m-am scos" pe-aici au dezapezit astia trotuarele ieri, sigur e ok. Grestit din nou. O mare apa pe trotuar si 2 canale de irigatii pe sinele de tramvai cu un dig intre ele. Ma hotarasc sa merg pe dig si imi vine in mine sa incerc sa bag o undita...poate prind vreun guvide sau calcan sau craputa sau, de ce nu, o sirena...aparent totul e posibil in bucuresti. Pana una alta imi bag sutu (ca sa vorbesc politicos) ca am realizat ca se termina digul si eu n-am cum sa ajung pe uscat decat inot. Fac putin snorkling pana pe urmatorul dig si reusesc sa nu ma ud foarte tare. Moment in care la orizont apare un tramvai. Ii fac semn sa treaca incet sa nu ma stropeasca, incetineste si imi zic ca am scapat. Dar in aceeasi clipa din spate apare un logan care evident ca m-a facut varza. Imi bag si ii dau carne lui si tot neamului lui de loganist obosit si-i zic ca-l inec daca se opreste...evident ca nu s-a oprit. Ca sa intelegeti, toate astea se intamplau exact in fata biroului...stiti vorba cu tiganu inecat la mal.

Dupa cum vedeti sunt ofuscat, ofticat, ciufut si ud. Imi iau barca; vasla am, ca mi-am luat lopata saptamana asta sa dezapezesc masina; undite am, cizme imi mai trebuie - cine vrea sa-mi faca un cadou de ziua mea in avans as aprecia daca ar fi acum. Sa vedeti voi ce baiat gospodar ma fac eu daca mai stau prin bucuresti (stiu ca am scris cu litera mica numele jegului asta de oras, dar e intentionat pentru ca nu am nici cel mai mic respect pentru el si pentru o mare parte din locuitorii lui). La cum merg lucrurile probabil urmatoarea investitie va fi intr-un vehicul blindat amfibie sau un tanc. Sa ma vedeti atunci.

luni, 8 februarie 2010

Invartirea in cerc

Ieri la amiaza ma uitam la tragerea la sorti pentru grupele Campionatului european de fotbal din Polonia si Ucraina si aveam impresia de deja-vu. De ceva vreme incoace mi se pare ca in materie de fotbal ne cam invartim in cerc sau ceva de genu...Problema nu e neaparat ca ne invartim in cerc. Problema este ca, de ametiti ce suntem, nu reusim sa ne mai oprim.

Sa vedem asadar grupa Romaniei in ordinea urnelor valorice: Franta, Romania, Bosnia, Belarus, Albania, Luxemburg. Va suna cunoscut?

Nu stiu cum se face ca la fiecare tragere sa sorti cadem fie cu Franta, fie cu Olanda si cam de fiecare data reusim sa le punem probleme. Ne cam creste sufletul cand vedem ca reusim un egal cu ei. Si apoi ca un balon din ala intepat cu un ac ne-o luam de la echipele astea mai "mici".
Din nou, la fiecare inceput de calificare spunem:"avem sanse; e o grupa accesibila cu o favorita certa - Franta/Olanda- dar si celelalte echipe pot emite pretentii sau ne pot incurca calculele. "Trebuie sa fim atenti sa nu pierdem puncte, etc". Si tot de fiecare data le cam pierdem si tot la televizor vedem meciurile turneului final.

Ma gandesc totusi ca poate de aceasta data vom reusi sa trecem peste complexul Franta si vom fi mai atenti cu echipele mici (Lucescu Jr pare sa fie atent la detaliile de genul asta). Stiti vorba aia "norocul nostru ca il au pe Domenec antrenor" - inca. Mi-e frica sa ma gandesc ce se va intampla daca il dau afara dupa campionatul mondial. Jucatori nu putem spune ca nu au.
La noi e cam pe dos: jucatori putem spune ca nu prea avem, iar antrenorul...ramane sa dovedeasca ce poate. Sa-i acordam doza necesara de incredere.

La final, HAI ROMANIA!!

vineri, 5 februarie 2010

Taaaare complicat

Combinari la varsta a treia...cine-ar fi crezut ca (se) mai poate :)?
Oricum distributia e faina: Meryl Streep, Steve Martin, Alec Baldwin, iar filmul e light, de vazut seara pentru un somn linistit.

joi, 4 februarie 2010

Shutter Island

Urmeaza inca un film de la maestrul thriller-elor Scorsese.
Mi se pare mie sau DiCaprio incepe sa fie un actor din ce in ce mai bun?
Enjoy!

marți, 2 februarie 2010

Sunt un mare sportiv

Salutare tuturor.

In cazul in care nu imi cunosteati veleitatile mele sportive, tin sa va mentionez ca sunt cel mai mare sportiv pe care l-ati cunoscut voi in viata asta. Si spun asta cu toata responsabilitatea. Spuneti voi: ati mai vazut pe undeva vreo persoana care sa practice atatea sporturi cate fac eu? Pe langa sporturile deja consacrate si recunoscute ca probe olimpice, gen sticlism, coniac canoe, halbere, etc vreau sa va spun ca mai practic inca macar 4 sporturi: fotbal, tenis, atletism si pescuit...ca sa nu mai mentionez inot si ski la care de asemenea ma pricep (daca nu ma credeti vedeti articolul cu Valea Gasteinului postat de mine acum o luna).

Buuun. Acum ca am clarificat si treaba asta, sa detaliem.
Am constatat eu in ultima vreme ca am cam imbatranit...asta e un mod elegant de a spune ca m-am lenevit. Si incercand eu sa ma inchei (cu greu) la pantaloni intr-o dimineata mi-am adus aminte ca n-am mai fost de mult la sala. Da ma duc la sala....sau ma duceam ca in ultima vreme am mai fost doar la sala de mese. Ma hotarasc..de maine ma duc la sala...evident ca a trecut o saptamana si tot n-am ajuns pe acolo.

Primesc vinerea trecuta un telefon de la un coleg sa imi propuna un fotbal pentru luni seara de la 8 la 10 ca stia ca sunt bun si ma bag la chestiuni din astea. Evident ca am acceptat ca doar nici nu presupunea un mare efort din partea mea sa alerg 2 ore.
Cum trebuia sa ma tin de promisiune, imi pregatesc ieri dimineata echipamentul si aseara ma infiintez la poarta scolii unde trebui sa jucam...chiar cu o ora mai devreme ca ardeam de nerabdare sa joc. Si-am jucat...am dat si gol...am luat si goluri, dar la final tragand linie am constatat urmatoarele:
  • printre gemete si icnete de durere am constatat ca nu mai pot merge
  • ma dureau toate oasele, muschii, venele, unghiile, organele si ce mai este legat de corpul uman
  • am castigat...stima colegilor mei
  • am pierdut...vreo 4 litri de transpiratie si vreo 200 de grame(cam prost raportul)
  • daca ma calca un tren azi m-as fi simtit mai bine
  • acest sport trebuie practicat numai de persoanele care sunt apte fizic. Cele care vor sa devina trebuie mai intai fie sa se duca la medic si sa se trateze la cap, fie sa se apuce alte sporturi mai usoare intai, fie sa nu joace 2 ore in continuu.
  • cine a zis "mens sana in corpore sano" era un bou. daca ai putina mens sana, nu te duci si alergi ca nebunu constient fiind ca nu poti pentru ca nu ai un corpore sano. deci e posibil sa ai mes sana si corpore NU sano. (nush daca are vreo coerenta, dar ati rpins voi ideea: nu-mi place proverbul)
Acestea fiind zise,cred ca o sa trec deacum la celalalt spot la care ma pricep, pescuitul. Si daca stau bine sa ma gandesc aici chiar fac performanta ca practic doua sporturi in paralel intrucat pescuitul se asociaza bine cu halberele, iar performanta se materializeaza in faptul ca nu prind nimic.

Pana una alta cred ca o sa astept sa-mi treaca durerile astea si poate mai incerc un Atlantis (alte 2 sporturi atletism si inot completate cu un sticlism viteza ulterior)

V-am salutat din mers ca n-am timp de stat.

luni, 1 februarie 2010

Daca nu stiati cum au disparut dinozaurii

O poza amuzanta primita de la un bun prieten