Seems nice... In distributie: Ashton Kutcher si Katherine Heigl . Nu stiu exact cand apare,dar daca il gasiti sa mi-l dati si mie.
Acum 19 ore
vineri, 12 februarie 2010
La sfat
Am primit azi un telefon total neasteptat de la un prieten care m-a cam pus pe ganduri....Rau de tot..
Baiatul e proaspat absolvent de AC in Iasi si m-a sunat sa ma intrebe urmatorul lucru : "am primit o oferta de lucru de la o firma din bucuresti cu un salariu de 20 milioane primele 3 luni, apoi daca trec perioada de proba 23. Ce sa fac? Sa zic da si sa ma mut? Imi ajung banii sa traiesc in bucuresti?" (pentru cei care vor sa-mi faca observatie ca scriu cu litera mica, a se citi postarea anterioara)
De unde pana unde a considerat el ca eu as fi in masura sa dau sfaturi, nu stiu. Si nici nu i-am dat nici un sfat. Nu mi s-ar fi parut corect; mai ales ca eu nu sunt in stare sa iau niste hotarari clare in ceea ce ma priveste pe mine personal si le tot aman pana cand voi fi nevoit din cauza imprejurarilor. Am trecut dintr-un mood pragmatic intr-unul filosofic si se pare ca ies mai greu. Chestii existentiale care pe unii i-a facut sa traiasca toata viata intr-un butoi (a se vedea cazul Diogene) sau chiar mai rau (nu mai dam nume ca ne deprimam).
Din pacate tot ce am putut sa fac pentru bietul baiat a fost sa ii ofer niste argumente atat pro cat si contra pe care sa le ia ca linii de studiat inainte sa ia o decizie. Imi pare rau ca i-am spus ca eu pentru o diferenta de 4 milioane nu as schimba Iasi-ul pe bucuresti (el acum lucreaza la negru si castiga vreo 16 milioane din 2 joburi part time)...probabil ca-l va influenta..
Din pacate eu am gandit cu mintea de acum si nu cu cea de acum cativa ani cand am fost pus oarecum in situatia lui. Evident, conditiile erau altele, salariul era altul, piata era in crestere, etc. Insa mi-am amintit ca imi facusem niste calcule si eram dispus sa vin sa lucrez pe 15 milioane doar ca sa capat ceva experienta (ca o paranteza intotdeauna am considerat P&Gul una din cele 2 scoli de marketing bune din lumea asta, alaturi de CocaCola. Si mi s-a confirmat in multe privinte). Din fericire nu a fost cazul.
Tot ce sper este sa nu-l fi bagat si mai mult in ceata cu teoriile mele si sa ia cea mai buna decizie pentru el. E baiat bun si stiu ca orice va hotara, pana la urma va reusi, cel putin pana la un punct. Probabil ca daca ar fi avut ceva mai mult sprijin si pana acum si pe cineva sa-i ofere o perspectiva mai larga inca de acum cativa ani, ar fi putut ajunge chiar departe. Poate totusi va ajunge, eu unul o sa-l ajut cat o sa pot..
De dimineata insa nu pot sa nu ma gandesc, daca as fi in situatia lui, oare m-as muta?
Baiatul e proaspat absolvent de AC in Iasi si m-a sunat sa ma intrebe urmatorul lucru : "am primit o oferta de lucru de la o firma din bucuresti cu un salariu de 20 milioane primele 3 luni, apoi daca trec perioada de proba 23. Ce sa fac? Sa zic da si sa ma mut? Imi ajung banii sa traiesc in bucuresti?" (pentru cei care vor sa-mi faca observatie ca scriu cu litera mica, a se citi postarea anterioara)
De unde pana unde a considerat el ca eu as fi in masura sa dau sfaturi, nu stiu. Si nici nu i-am dat nici un sfat. Nu mi s-ar fi parut corect; mai ales ca eu nu sunt in stare sa iau niste hotarari clare in ceea ce ma priveste pe mine personal si le tot aman pana cand voi fi nevoit din cauza imprejurarilor. Am trecut dintr-un mood pragmatic intr-unul filosofic si se pare ca ies mai greu. Chestii existentiale care pe unii i-a facut sa traiasca toata viata intr-un butoi (a se vedea cazul Diogene) sau chiar mai rau (nu mai dam nume ca ne deprimam).
Din pacate tot ce am putut sa fac pentru bietul baiat a fost sa ii ofer niste argumente atat pro cat si contra pe care sa le ia ca linii de studiat inainte sa ia o decizie. Imi pare rau ca i-am spus ca eu pentru o diferenta de 4 milioane nu as schimba Iasi-ul pe bucuresti (el acum lucreaza la negru si castiga vreo 16 milioane din 2 joburi part time)...probabil ca-l va influenta..
Din pacate eu am gandit cu mintea de acum si nu cu cea de acum cativa ani cand am fost pus oarecum in situatia lui. Evident, conditiile erau altele, salariul era altul, piata era in crestere, etc. Insa mi-am amintit ca imi facusem niste calcule si eram dispus sa vin sa lucrez pe 15 milioane doar ca sa capat ceva experienta (ca o paranteza intotdeauna am considerat P&Gul una din cele 2 scoli de marketing bune din lumea asta, alaturi de CocaCola. Si mi s-a confirmat in multe privinte). Din fericire nu a fost cazul.
Tot ce sper este sa nu-l fi bagat si mai mult in ceata cu teoriile mele si sa ia cea mai buna decizie pentru el. E baiat bun si stiu ca orice va hotara, pana la urma va reusi, cel putin pana la un punct. Probabil ca daca ar fi avut ceva mai mult sprijin si pana acum si pe cineva sa-i ofere o perspectiva mai larga inca de acum cativa ani, ar fi putut ajunge chiar departe. Poate totusi va ajunge, eu unul o sa-l ajut cat o sa pot..
De dimineata insa nu pot sa nu ma gandesc, daca as fi in situatia lui, oare m-as muta?
joi, 11 februarie 2010
Sa mor eu! Imi iau barca!
Frate, nu se mai poate asa ceva! Da, sunt nervos si ciufut si ofticat si...ud...la picioare, unde credeati? :).
Am facut aseara cea mai mare greseala pe anul asta. Mi-am lasat masina in garaj la birou. Plec si eu ca omu, dupa o zi de munca, mai fara munca intrucat am fost intr-un training de SAP, gandindu-ma ca ar merge numai bine o bere si ca ajung mai usor in Unirii cu metroul decat cu masina la ora aia.
Paranteza [Acuma sa nu va imaginati ca eu ma duc la serviciu si stau degeaba (departe de mine gandul); si daca sunt in training tot se considera ca muncesc...si un training de SAP chiar necesita efort si rabdare: efort ca e o chestie foarte tehnica pe care te chinui a naibii de mult sa o intelegi si radbare ca e in acelasi timp foarte plictisitor...deci cred ca pentru asta ar trebui sa fiu platit dublu] inchid paranteza.
Revenind, plec sa beau o bere intr-o companie foarte placuta dupa o zi de munca, fara masina. Gresit din partea mea atat ca abordare cat si din punct de vedere al consecintelor. Explicam:
a) ca abordare poate fi scuzabil intr-o masura pentru ca 1.intentia a fost buna (sa nu intarzii) si 2.pentru ca un betiv ar face orice pentru putin alcool (betiv=om care bea din placere frecvent diferit de alcoolic=om care bea frecvent, da?)
b) consecinte: era sa iau la bataie un alt betiv in drum spre casa(l-a scapat nevasta lui chiar cand eram pe punctul sa-l pocnesc) si m-am udat tot la picioare azi pe drumul pana la serviciu.
Aud la stiri dimineata cand m-am trezit pe Mihai Morar: "e foarte naspa afara. in loc de degetele de la picioare am castraveti murati". Apoi la meteo: "In bucuresti ploua la aceasta ora in schimb vremea s-a mai incalzit". Ar fi trebuit sa imi dea de banuit. Apoi ma uit pe geam: "ploua pe naiba. fi-v-ar prognoza aia de cap de raspandaci de panica in populatie ce sunteti', imi zic. Si ies pe usa, ies din scara, fac vreo doi pasi ...nimic...ma gandesc mandru cata dreptate am avut. Ajung la capatul trotuarului si ghici ce vad? Mediterana. Fac un ocol pe alt continent/trotuar, mai calc putin si in Marea Neagra (ca la fiecare intersectie e cate un lac sau o mare mai mica) si reusesc sa ajung la metrou...oarecum inca uscat.
Ajung in Pipera si imi zic: "m-am scos" pe-aici au dezapezit astia trotuarele ieri, sigur e ok. Grestit din nou. O mare apa pe trotuar si 2 canale de irigatii pe sinele de tramvai cu un dig intre ele. Ma hotarasc sa merg pe dig si imi vine in mine sa incerc sa bag o undita...poate prind vreun guvide sau calcan sau craputa sau, de ce nu, o sirena...aparent totul e posibil in bucuresti. Pana una alta imi bag sutu (ca sa vorbesc politicos) ca am realizat ca se termina digul si eu n-am cum sa ajung pe uscat decat inot. Fac putin snorkling pana pe urmatorul dig si reusesc sa nu ma ud foarte tare. Moment in care la orizont apare un tramvai. Ii fac semn sa treaca incet sa nu ma stropeasca, incetineste si imi zic ca am scapat. Dar in aceeasi clipa din spate apare un logan care evident ca m-a facut varza. Imi bag si ii dau carne lui si tot neamului lui de loganist obosit si-i zic ca-l inec daca se opreste...evident ca nu s-a oprit. Ca sa intelegeti, toate astea se intamplau exact in fata biroului...stiti vorba cu tiganu inecat la mal.
Dupa cum vedeti sunt ofuscat, ofticat, ciufut si ud. Imi iau barca; vasla am, ca mi-am luat lopata saptamana asta sa dezapezesc masina; undite am, cizme imi mai trebuie - cine vrea sa-mi faca un cadou de ziua mea in avans as aprecia daca ar fi acum. Sa vedeti voi ce baiat gospodar ma fac eu daca mai stau prin bucuresti (stiu ca am scris cu litera mica numele jegului asta de oras, dar e intentionat pentru ca nu am nici cel mai mic respect pentru el si pentru o mare parte din locuitorii lui). La cum merg lucrurile probabil urmatoarea investitie va fi intr-un vehicul blindat amfibie sau un tanc. Sa ma vedeti atunci.
Am facut aseara cea mai mare greseala pe anul asta. Mi-am lasat masina in garaj la birou. Plec si eu ca omu, dupa o zi de munca, mai fara munca intrucat am fost intr-un training de SAP, gandindu-ma ca ar merge numai bine o bere si ca ajung mai usor in Unirii cu metroul decat cu masina la ora aia.
Paranteza [Acuma sa nu va imaginati ca eu ma duc la serviciu si stau degeaba (departe de mine gandul); si daca sunt in training tot se considera ca muncesc...si un training de SAP chiar necesita efort si rabdare: efort ca e o chestie foarte tehnica pe care te chinui a naibii de mult sa o intelegi si radbare ca e in acelasi timp foarte plictisitor...deci cred ca pentru asta ar trebui sa fiu platit dublu] inchid paranteza.
Revenind, plec sa beau o bere intr-o companie foarte placuta dupa o zi de munca, fara masina. Gresit din partea mea atat ca abordare cat si din punct de vedere al consecintelor. Explicam:
a) ca abordare poate fi scuzabil intr-o masura pentru ca 1.intentia a fost buna (sa nu intarzii) si 2.pentru ca un betiv ar face orice pentru putin alcool (betiv=om care bea din placere frecvent diferit de alcoolic=om care bea frecvent, da?)
b) consecinte: era sa iau la bataie un alt betiv in drum spre casa(l-a scapat nevasta lui chiar cand eram pe punctul sa-l pocnesc) si m-am udat tot la picioare azi pe drumul pana la serviciu.
Aud la stiri dimineata cand m-am trezit pe Mihai Morar: "e foarte naspa afara. in loc de degetele de la picioare am castraveti murati". Apoi la meteo: "In bucuresti ploua la aceasta ora in schimb vremea s-a mai incalzit". Ar fi trebuit sa imi dea de banuit. Apoi ma uit pe geam: "ploua pe naiba. fi-v-ar prognoza aia de cap de raspandaci de panica in populatie ce sunteti', imi zic. Si ies pe usa, ies din scara, fac vreo doi pasi ...nimic...ma gandesc mandru cata dreptate am avut. Ajung la capatul trotuarului si ghici ce vad? Mediterana. Fac un ocol pe alt continent/trotuar, mai calc putin si in Marea Neagra (ca la fiecare intersectie e cate un lac sau o mare mai mica) si reusesc sa ajung la metrou...oarecum inca uscat.
Ajung in Pipera si imi zic: "m-am scos" pe-aici au dezapezit astia trotuarele ieri, sigur e ok. Grestit din nou. O mare apa pe trotuar si 2 canale de irigatii pe sinele de tramvai cu un dig intre ele. Ma hotarasc sa merg pe dig si imi vine in mine sa incerc sa bag o undita...poate prind vreun guvide sau calcan sau craputa sau, de ce nu, o sirena...aparent totul e posibil in bucuresti. Pana una alta imi bag sutu (ca sa vorbesc politicos) ca am realizat ca se termina digul si eu n-am cum sa ajung pe uscat decat inot. Fac putin snorkling pana pe urmatorul dig si reusesc sa nu ma ud foarte tare. Moment in care la orizont apare un tramvai. Ii fac semn sa treaca incet sa nu ma stropeasca, incetineste si imi zic ca am scapat. Dar in aceeasi clipa din spate apare un logan care evident ca m-a facut varza. Imi bag si ii dau carne lui si tot neamului lui de loganist obosit si-i zic ca-l inec daca se opreste...evident ca nu s-a oprit. Ca sa intelegeti, toate astea se intamplau exact in fata biroului...stiti vorba cu tiganu inecat la mal.
Dupa cum vedeti sunt ofuscat, ofticat, ciufut si ud. Imi iau barca; vasla am, ca mi-am luat lopata saptamana asta sa dezapezesc masina; undite am, cizme imi mai trebuie - cine vrea sa-mi faca un cadou de ziua mea in avans as aprecia daca ar fi acum. Sa vedeti voi ce baiat gospodar ma fac eu daca mai stau prin bucuresti (stiu ca am scris cu litera mica numele jegului asta de oras, dar e intentionat pentru ca nu am nici cel mai mic respect pentru el si pentru o mare parte din locuitorii lui). La cum merg lucrurile probabil urmatoarea investitie va fi intr-un vehicul blindat amfibie sau un tanc. Sa ma vedeti atunci.
luni, 8 februarie 2010
Invartirea in cerc
Ieri la amiaza ma uitam la tragerea la sorti pentru grupele Campionatului european de fotbal din Polonia si Ucraina si aveam impresia de deja-vu. De ceva vreme incoace mi se pare ca in materie de fotbal ne cam invartim in cerc sau ceva de genu...Problema nu e neaparat ca ne invartim in cerc. Problema este ca, de ametiti ce suntem, nu reusim sa ne mai oprim.
Sa vedem asadar grupa Romaniei in ordinea urnelor valorice: Franta, Romania, Bosnia, Belarus, Albania, Luxemburg. Va suna cunoscut?
Nu stiu cum se face ca la fiecare tragere sa sorti cadem fie cu Franta, fie cu Olanda si cam de fiecare data reusim sa le punem probleme. Ne cam creste sufletul cand vedem ca reusim un egal cu ei. Si apoi ca un balon din ala intepat cu un ac ne-o luam de la echipele astea mai "mici".
Din nou, la fiecare inceput de calificare spunem:"avem sanse; e o grupa accesibila cu o favorita certa - Franta/Olanda- dar si celelalte echipe pot emite pretentii sau ne pot incurca calculele. "Trebuie sa fim atenti sa nu pierdem puncte, etc". Si tot de fiecare data le cam pierdem si tot la televizor vedem meciurile turneului final.
Ma gandesc totusi ca poate de aceasta data vom reusi sa trecem peste complexul Franta si vom fi mai atenti cu echipele mici (Lucescu Jr pare sa fie atent la detaliile de genul asta). Stiti vorba aia "norocul nostru ca il au pe Domenec antrenor" - inca. Mi-e frica sa ma gandesc ce se va intampla daca il dau afara dupa campionatul mondial. Jucatori nu putem spune ca nu au.
La noi e cam pe dos: jucatori putem spune ca nu prea avem, iar antrenorul...ramane sa dovedeasca ce poate. Sa-i acordam doza necesara de incredere.
La final, HAI ROMANIA!!
Sa vedem asadar grupa Romaniei in ordinea urnelor valorice: Franta, Romania, Bosnia, Belarus, Albania, Luxemburg. Va suna cunoscut?
Nu stiu cum se face ca la fiecare tragere sa sorti cadem fie cu Franta, fie cu Olanda si cam de fiecare data reusim sa le punem probleme. Ne cam creste sufletul cand vedem ca reusim un egal cu ei. Si apoi ca un balon din ala intepat cu un ac ne-o luam de la echipele astea mai "mici".
Din nou, la fiecare inceput de calificare spunem:"avem sanse; e o grupa accesibila cu o favorita certa - Franta/Olanda- dar si celelalte echipe pot emite pretentii sau ne pot incurca calculele. "Trebuie sa fim atenti sa nu pierdem puncte, etc". Si tot de fiecare data le cam pierdem si tot la televizor vedem meciurile turneului final.
Ma gandesc totusi ca poate de aceasta data vom reusi sa trecem peste complexul Franta si vom fi mai atenti cu echipele mici (Lucescu Jr pare sa fie atent la detaliile de genul asta). Stiti vorba aia "norocul nostru ca il au pe Domenec antrenor" - inca. Mi-e frica sa ma gandesc ce se va intampla daca il dau afara dupa campionatul mondial. Jucatori nu putem spune ca nu au.
La noi e cam pe dos: jucatori putem spune ca nu prea avem, iar antrenorul...ramane sa dovedeasca ce poate. Sa-i acordam doza necesara de incredere.
La final, HAI ROMANIA!!
vineri, 5 februarie 2010
Taaaare complicat
Combinari la varsta a treia...cine-ar fi crezut ca (se) mai poate :)?
Oricum distributia e faina: Meryl Streep, Steve Martin, Alec Baldwin, iar filmul e light, de vazut seara pentru un somn linistit.
Oricum distributia e faina: Meryl Streep, Steve Martin, Alec Baldwin, iar filmul e light, de vazut seara pentru un somn linistit.
joi, 4 februarie 2010
Shutter Island
Urmeaza inca un film de la maestrul thriller-elor Scorsese.
Mi se pare mie sau DiCaprio incepe sa fie un actor din ce in ce mai bun?
Enjoy!
Mi se pare mie sau DiCaprio incepe sa fie un actor din ce in ce mai bun?
Enjoy!
marți, 2 februarie 2010
Sunt un mare sportiv
Salutare tuturor.
In cazul in care nu imi cunosteati veleitatile mele sportive, tin sa va mentionez ca sunt cel mai mare sportiv pe care l-ati cunoscut voi in viata asta. Si spun asta cu toata responsabilitatea. Spuneti voi: ati mai vazut pe undeva vreo persoana care sa practice atatea sporturi cate fac eu? Pe langa sporturile deja consacrate si recunoscute ca probe olimpice, gen sticlism, coniac canoe, halbere, etc vreau sa va spun ca mai practic inca macar 4 sporturi: fotbal, tenis, atletism si pescuit...ca sa nu mai mentionez inot si ski la care de asemenea ma pricep (daca nu ma credeti vedeti articolul cu Valea Gasteinului postat de mine acum o luna).
Buuun. Acum ca am clarificat si treaba asta, sa detaliem.
Am constatat eu in ultima vreme ca am cam imbatranit...asta e un mod elegant de a spune ca m-am lenevit. Si incercand eu sa ma inchei (cu greu) la pantaloni intr-o dimineata mi-am adus aminte ca n-am mai fost de mult la sala. Da ma duc la sala....sau ma duceam ca in ultima vreme am mai fost doar la sala de mese. Ma hotarasc..de maine ma duc la sala...evident ca a trecut o saptamana si tot n-am ajuns pe acolo.
Primesc vinerea trecuta un telefon de la un coleg sa imi propuna un fotbal pentru luni seara de la 8 la 10 ca stia ca sunt bun si ma bag la chestiuni din astea. Evident ca am acceptat ca doar nici nu presupunea un mare efort din partea mea sa alerg 2 ore.
Cum trebuia sa ma tin de promisiune, imi pregatesc ieri dimineata echipamentul si aseara ma infiintez la poarta scolii unde trebui sa jucam...chiar cu o ora mai devreme ca ardeam de nerabdare sa joc. Si-am jucat...am dat si gol...am luat si goluri, dar la final tragand linie am constatat urmatoarele:
Pana una alta cred ca o sa astept sa-mi treaca durerile astea si poate mai incerc un Atlantis (alte 2 sporturi atletism si inot completate cu un sticlism viteza ulterior)
V-am salutat din mers ca n-am timp de stat.
In cazul in care nu imi cunosteati veleitatile mele sportive, tin sa va mentionez ca sunt cel mai mare sportiv pe care l-ati cunoscut voi in viata asta. Si spun asta cu toata responsabilitatea. Spuneti voi: ati mai vazut pe undeva vreo persoana care sa practice atatea sporturi cate fac eu? Pe langa sporturile deja consacrate si recunoscute ca probe olimpice, gen sticlism, coniac canoe, halbere, etc vreau sa va spun ca mai practic inca macar 4 sporturi: fotbal, tenis, atletism si pescuit...ca sa nu mai mentionez inot si ski la care de asemenea ma pricep (daca nu ma credeti vedeti articolul cu Valea Gasteinului postat de mine acum o luna).
Buuun. Acum ca am clarificat si treaba asta, sa detaliem.
Am constatat eu in ultima vreme ca am cam imbatranit...asta e un mod elegant de a spune ca m-am lenevit. Si incercand eu sa ma inchei (cu greu) la pantaloni intr-o dimineata mi-am adus aminte ca n-am mai fost de mult la sala. Da ma duc la sala....sau ma duceam ca in ultima vreme am mai fost doar la sala de mese. Ma hotarasc..de maine ma duc la sala...evident ca a trecut o saptamana si tot n-am ajuns pe acolo.
Primesc vinerea trecuta un telefon de la un coleg sa imi propuna un fotbal pentru luni seara de la 8 la 10 ca stia ca sunt bun si ma bag la chestiuni din astea. Evident ca am acceptat ca doar nici nu presupunea un mare efort din partea mea sa alerg 2 ore.
Cum trebuia sa ma tin de promisiune, imi pregatesc ieri dimineata echipamentul si aseara ma infiintez la poarta scolii unde trebui sa jucam...chiar cu o ora mai devreme ca ardeam de nerabdare sa joc. Si-am jucat...am dat si gol...am luat si goluri, dar la final tragand linie am constatat urmatoarele:
- printre gemete si icnete de durere am constatat ca nu mai pot merge
- ma dureau toate oasele, muschii, venele, unghiile, organele si ce mai este legat de corpul uman
- am castigat...stima colegilor mei
- am pierdut...vreo 4 litri de transpiratie si vreo 200 de grame(cam prost raportul)
- daca ma calca un tren azi m-as fi simtit mai bine
- acest sport trebuie practicat numai de persoanele care sunt apte fizic. Cele care vor sa devina trebuie mai intai fie sa se duca la medic si sa se trateze la cap, fie sa se apuce alte sporturi mai usoare intai, fie sa nu joace 2 ore in continuu.
- cine a zis "mens sana in corpore sano" era un bou. daca ai putina mens sana, nu te duci si alergi ca nebunu constient fiind ca nu poti pentru ca nu ai un corpore sano. deci e posibil sa ai mes sana si corpore NU sano. (nush daca are vreo coerenta, dar ati rpins voi ideea: nu-mi place proverbul)
Pana una alta cred ca o sa astept sa-mi treaca durerile astea si poate mai incerc un Atlantis (alte 2 sporturi atletism si inot completate cu un sticlism viteza ulterior)
V-am salutat din mers ca n-am timp de stat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)