Masura:
1.Valoare a unei marimi determinata prin raportare la o unitate data;
2. Cantitate determinata, intindere limitata;
3. Limita, punct extrem pana la care se poate concepe, admite sau pana la care este posibil ceva;moderatie, cumpatare, infranare. (DEX '98)
Iata trei definitii (diferite)date unui cuvant aparent banal. Banal, dar atat de important pentru noi toti. Din pacate de cele mai multe ori nu suntem in stare sa retinem macar una dintre ele.
Am proaspat in minte o intamplare la care am asistat saptamana trecuta si care m-a cam pus pe ganduri: sa fie oare lipsa masurii jenanta in orice situatie? Incerc de cateva zile sa gasesc raspuns la aceasta intrebare si cred ca am ajuns la o concluzie.
Incerc sa gasesc o scuza unui individ pe care nici macar nu-l cunosc, despre care am auzit tot felul de pareri si nu stiu de unde sa pornesc demersul meu. O iau metodic de la definitie.
1.In primul rand masura e o valoare raportata la o unitate data. Deci ceea ce pentru unii poate parea ca deplasat, pentru altii poate parea normal.
2.In al doilea rand vorbim de o cantitate limitata. Limitata de ce? As spune ca de capacitatea fiecaruia de a intelege de ce este (in)capabil. Cel mai important in acest context este sa iti cunosti limitele.
3.Masura inseamna moderatie, limitare, cumpatare. Masura inseamna sa stii sa te opresti inainte sa te faci de rusine.
Ce scuza as putea gasi unui individ beat care e dispus sa sacrifice o prietenie pentru o cantitate de alcool ? Sa zicem ca:
1. si-a ales gresit reperul la care sa se raporteze;
2. nu se cunoaste suficient de bine pe el insusi;
3. si-a luat un avant prea mare si inertia l-a impins dincolo de limita si nu s-a putut opri la timp.
Din pacate nici una din aceste scuze nu poate sta in picioare in conditiile in care tragi si pe altul dupa tine in groapa. Nu e suficient ca te-ai facut tu de cacao, dar mai pui si pe altul intr-o situatie foarte stanjenitoare. Nu e suficient ca esti tu un mare bou, dar te si mandresti cu asta si esti gata sa impungi pe oricine nu e in asentimentul tau...si daca mai esti si-n calduri...tacamul e complet.
Din fericire exista abatoare si macelari.
Cu toate ca ma deprima gandul ca in 99% din situatii lipsa masurii nu aduce nimic bun nici pentru cel caruia ii lipseste, nici pentru cei din jurul lui, am reusit sa gasesc cel putin o situatie in care e de dorit sa nu existe masura. Si lucrul care imi vine in minte e ZAMBETUL.
Nu e nevoie de masura ca sa zambesti. Cu atat mai mult cu cat ai un zambet absolut fermecator si binedispui pe toti cei din jurul tau. Mi-as dori sa vad oamenii din jurul meu zambind macar o data pe parcursul unei zile. Iar pe unii mi-as dori sa-i vad zambind tot timpul.
Asadar cititorule (ca probabil esti doar unul) incearca sa gasesti o secunda pe zi in care sa zambesti. Si sa nu regreti niciodata daca zambetul tau a fost interpretat gresit. Pentru zambet exista cel putin o scuza pentru care lipsa masurii sa fie justificata: dorinta ta de a binedispune pe cei din jur.
Iar daca ti-ai alege ca acea secunda sa fie una in care sa te pot vedea si eu ti-as ramane profund indatorat :-)
