Highend : Privire de sus...in sus

Ups...am un blog

2010-10-15T17:34:00.002+03:00

Azi mi-am adus aminte ca am blog....sau ma rog un spatiu virtual in care mai refulez si pe care il mai folosesc sa comunic cu prietenii.E adevarat ca nu am mai postat de ceva vreme nimic. Nu ma intrebati de ce pentru ca nu stiu...pur si simplu nu am mai avut chef si inspiratie....si nici nu stiu daca de acum incolo voi avea. Dar acum mi-am amintit de voi (acei 2-3 care ati mai ramas in speranta ca poate o sa gasiti ceva care sa va foloseasca la a face un misto de mine)si m-am gandit sa va salut.Nu stiu ce mi-a venit sa ma reapuc iarasi de scris...probabil ca mi s-a facut dor. E misto sa scrii, mai ales daca te mai si citeste cineva. Daca nu, macar ti-ai pus niste ganduri pe "hartie" la care poti sa revii daca ai uitat ce ai mai gandit in ultima vreme. Evident ca asta suna destul de jalnic si sper sa nu fiu in situatia asta de a "ma citi singur"...intr-un mod pervers e un fel de masturbare intelectuala...si nu suna fun deloc.

Fara sa ma ascund pe dupa deget ma vad nevoit sa recunosc ca nu am nimic de zis si scriu doar asa ca sa mai treaca timpul cat astept sa rulez un download de facturi blocate din SAP. Pierdere de vreme cel mai probabil intrucat deja astept de jumatate de ora si nu da nici un semn ca ar fi macar aproape de final.

La fel de incoerent si de aerian cum am fost mai toata ziua o sa sar si acum de la una la alta si o sa va povestesc ce lucruri misto mi s-au intamplat mie azi:
Dimineata mi-am baut cafeaua impreuna cu o parte dintre oamenii din echipa mea. Nu mai facusem de mult asta si mi-am adus aminte ca e misto sa mai iei pulsul realitatii din cand in cand si sa vezi ca oamenii chiar te plac, te primesc in mijlocul lor si nu se ascund de tine.
Am mancat la Trattoria Roma fructe de mare(ca un mancau ce sunt evident ca trebuia sa aduc vorba si despre asta)...exceptionale...nu la fel de variate ca de obicei (probabil ramasesera fara creveti), dar la fel de gustoase. Cireasa de pe tort: am fost acolo cu Cristina, sefa mea...cica am iesit sa discutam de chestii serioase...de unde atata?...am discutat pret de 5 minute cand ne-am intors la birou. Da a fost fain. Nu stiu cum s-a simtit ea, dar mie chiar mi-a placut. Stiam eu de ce nu-mi plac chestiile formale. Altfel cunosti oamenii cand nu se simt constransi sa se ridice la un anumit nivel al asteptarilor.
Cand m-am intors la birou, m-a sunat o prietena pe care am ajutat-o cu o programare la un medic sa imi spuna ca e sanatos copilul ei. Mi s-a parut foarte frumos din partea ei sa ma sune...am intalnit mai rar asta la oameni. Fericirea ei m-a molipsit si acum ma simt asa un fel de flower power...da e bine.

5 minute pauza...s-a rulat raportul...

back: tocmai am vorbit cu un bun prieten din Geneva. pe 25 vine in tara si am pus la cale o paranghelie mica...sau mai mare...cu pastrama si must la mine acasa...ar cam trebui sa fac curat. Vreun voluntar care sa ma ajute gasesc si eu printre voi? :d

Nu va zic nimic din ce mi s-a intamplat naspa ca nici nu vreau sa imi stric starea si nici nu vreau sa creada dusmanii ca-mi merge rau :d...
Gata , va las, ma duc la beeeeereeeeee!!!!! Blondelor, vin acum, asteptati-ma sa-mi las masina acasa!!! Sa aveti un weekend fain!!!

Unii se bucura...noi ne amuzam pe seama bucuriei lor

2010-07-29T09:20:00.002+03:00

S-a intamplat la un meci de fotbal in Islanda...probabil ca numai prin asa ceva ar putea deveni faimosi. Sa fie ora vina cenusii vulcanice? Enjoy!!

Drill la somn

2010-07-26T15:36:00.001+03:00

Sunt in mood de concediu, asa ca luati de aici :

Wall Street: Money never sleep

2010-07-16T17:46:00.001+03:00

Prelungirea Wall Street: circulati va rog :). O alta continuare. Enjoy!!

Little Fockers

2010-07-16T17:38:00.000+03:00

Din seria Fockerilor, un nou episod comming soon. Enjoy!!

Scriu cand am ceva de spus!

2010-07-05T14:42:00.002+03:00

O prietena m-a intrebat azi de ce nu am mai scris nimic pe blog. Sincer, nu prea stiam ce sa-i raspund...n-am vrut, n-am avut timp, n-am avut despre ce sa scriu, etc. Pana la urma am ales calea usoara si am zis ca n-am avut timp. Cred ca e cel mai usor de dat raspuns din lume...cum nu stii ce sa zici...spui ca n-ai timp... Evident ca in 90% din cazuri e un raspuns fals sau un cliseu.
Acum realizez ca am comis-o...am ales calea usoara...lucru care credeam ca nu ma caracterizeaza..insa se pare ca m-am inselat. Cel putin in aceasta privinta.

De fapt varianta corecta trebuia sa fie ca nu am avut nimic de zis...sau mai curand nu am avut chef sa zic nimic. E adevarat ca trec printr-o perioada groaznica (in sensul de foarte plina) la serviciu si muncesc macar 12 ore/zi, dar cu siguranta daca aveam ceva e zis, spuneam. Dar n-am avut chef...am avut multe frustrari, multi nervi, tristete uneori, bucurie alteori si asa mai departe, dar n-am considerat ca e cazul sa le exprim. Sunt destule lucruri zilele astea de citit pe net mai importante decat trairile sau parerile mele. Sunt oameni care dincolo de senzationalul de pe sticla, traiesc adevarate drame din cauza inundatiilor. Sunt altii care traiesc altfel de drame din cauza incompetentei unor conducatori ai statului...astia intr-un fel isi merita soarta ca ei (in sensul de popor) i-au votat. Insa evident ca ar trebui sa fim oameni si dincolo de toate sa fim solidari cu dramele lor. Daca nu putem sa ii ajutam material sunt convins ca si o vorba buna poate face mult.

Pentru cei care vor sa afle despre ce s-a mai intamplat in viata mea in ultima vreme, sa va fac un mic update:
1. Muncesc de-mi sar capacele (nu-mi sta in fire, dar daca trebe trebe) si sper sa se termine repede perioada asta.
2. Mi-am aniversat cei 28 de ani - multumesc pe aceasta cale celor care au fost si sunt alaturi de mine. Am constatat inca o data ca am o groaza de prieteni.
3. Am fost la vreo 2 nunti, una chiar weekendul trecut; Fetelor, stati linistite, nici una in care sa fiu implicat ca si mire :)
4. Am fost si sunt putin deprimat ca se duce dracu tara asta intr-un ritm accelerat, insa in acelasi timp sunt increzator ca lucrurile inca mai pot fi schimbate in bine.
5. Sunt putin ingrijorat in ceea ce priveste viitorul meu...si nu ca m-ar afecta criza mai mult decat pe altii ci pentru ca e una din putinele dati in care par sa nu prea stiu ce vreau...de fapt stiu ce vreau dar nu stiu cum sa obtin...de fapt cred ca vreau prea multe, prea repede...de fapt am nevoie de un concediu in care sa-mi pun putina ordine in ganduri si viata.
6. Mi-am adus aminte ca sunt un optimist incurabil si sunt bucuros ca scriu acest text, ca am o multime de prieteni, ca am familia sanatoasa, ca Spania a trecut de Paraguay, ca am fost la o nunta frumoasa si m-am intalnit cu niste prieteni dragi si am cunoscut oameni noi si...cate altele...

Keep in touch!! ...pana data viitoare cand voi mai avea ceva de zis.

The other guys

2010-06-15T14:04:00.001+03:00

O comedie light de dormit bine noaptea.......Coming soon......
Enjoy!!

La-mpins vagoane...tot din ciclu "Doreleee!!"

2010-06-13T19:16:00.001+03:00

Daca va mai amintiti, acum vreo cateva luni postasem un filmulet cu unii impingand un utilaj de cale ferata... uitati aici una si mai si, Enjoy!!

Nu ma mai recunosc

2010-06-10T08:38:00.002+03:00

De vreo luna incoace cred ca se intampla ceva ciudat. Eu, ala care rupe usa la 5.30 ca sa bea o bere, am ajuns sa plec de la birou la 7 macar 3 zile din 5 ale saptamanii in conditiile in care ajung in fiecare dimineata cel tarziu la ora 8 la birou. Undeva nu da la socoteala...11 ore de munca pe zi...ca nu prea o mai frec. Berea o beau in continuare, dar la alte ore..ce bine ca s-a lungit ziua!!

Sincer ma cam ingrozeste ideea ca obiceiul asta prost va mai continua. Deocamdata o pun pe seama faptului ca iunie e cea mai aglomerata luna din an in echipa mea , iar peste asta se suprapune si tranzitia cu noile echipe ce imi trec in grija si trainingul unor persoane noi angajate pe care le am si disertatie si altele...Sper din suflet sa fie asta motivul ca altfel e groasa treaba.
Am zis ca daca ajung sanatos in iulie mai traiesc un an...problema e sa ajung sanatos.

In orice caz, daca vedeti ca dispar asa pentru perioade lungi de pe blog si in luna urmatoare va rog eu sa-mi dati una dupa cap sa ma trezesc...promit ca nu ma supar chiar daca pe moment o sa ripostez cu vrun pumn sau o carne in frigider :).
Merci frumos!! si sa nu faceti ca mine!!

Diferente de gandire

2010-05-28T17:31:00.002+03:00

Salutare tuturor,

Astazi mi s-a confirmat inca o data, daca mai era nevoie, de ce noi suntem acolo unde suntem (adica in Romania, in Balcani, in CEEMEA, In lumea a treia sau cum vreti voi sa ii mai spuneti) si altii sunt la extrema opusa (adica in occcident):
1. Pentru ca noi gandim rar si ne ia mult sa ajungem la o concluzie, iar apoi din cauza obosealii acumulate nu o mai punem in aplicare.
2.Pentru ca noi ne credem mult mai importanti decat suntem de fapt si nu avem nevoie unii de altii
3. Pentru ca atunci cand muncim, rar e adevarat, o facem fara cap.
etc, etc , etc, etc....

Sa detaliez putin. Intre cele 15 milioane de chestii care mi s-au adunat de facut in perioada asta, mi-am gasit o zi sa ajung la Bruxelles pentru o sedinta cu niste oameni care lucreaza in priectul asta al meu de logistica pentru Europa de Vest. Pentru cei care nu stiu, tot in luna aceasta am fost si in Praga unde am avut ocazia sa cunosc o parte dintre persoanele care lucreaza pe acelasi proiect pe CEEMEA(Centra Eastern Europe Midle East and Africa). Evident ca fara sa vrei observi diferentele...mai ales cand sunt asa de mari.
In spatele unui pretext in ceea ce priveste complexitatea regiunii in care cu mandrie prosteasca spunem ca locuim, se ascund tot felul de ineptii incepand de la obiectivul general al proiectului pana la munca cea mai marunta si neinsemnata pe care o facem. O sa iau punct cu punct cele 3 afirmatii numerotate mai sus:
1. Noi in general petrecem, sub o forma sau alta, asa ca nu mai avem cand sa mai si gandim inainte sa muncim. In putinele ocazii in care mai gandim, gandim prost: in loc sa punem pe picioare o structura functionala si cat mai simpla cu putinta, facem o structura care sa ne rezolve o problema de moment si apoi ne plangem ca e o zona prea complexa ca sa ne dam seama din prima ce este mai bine de facut. Pe de alta parte in WE(Western Europe) au gandit bine timp de vreo jumate de an...ca si ei au complexitatea lor(venind din alte unghiuri ale problemei, dar o au si nu se plang de ea) si acum lucreaza la un proces cat mai simplu pentru toata lumea, cu resurse minime si tot ce mai este pe langa.
2. Suntem oare noi atat de frumosi, detsepti si mai cu mot? daca da, de ce?...eu unul nu gasesc vreun motiv...ca sa va dati seama pun unul langa altul cei doi lideri ai proiectului pe cele doua regiuni...pana luna asta nu cunosteam personal pe nici unul din ei, dar ne conversaseram de multe ori pe mail sau la telefon. Praga- CEEMEA - "Salut. Ma numesc X si sunt liderul proiectului pe regiunea aceasta.[...] am vorbit cu top managementul vostru, hotararile au fost luate, vom face, vom drege. Suntem absolut extraordinari ca am reusit sa implementam totul atat de repede...". Bruxelles- WE - " Salutare tuturor, ce mai faceti...ma scuzati ca am intarziat, dar avionul a avut ceva turbulente.[...]. Nu va opriti din prezentare, continuati ca recuperez eu pe parcurs.[...]Dragos, in sfarsit pot sa pun o fata langa un nume. Ce ma bucur sa te cunosc...scuza-ma ca nu te-am recunoscut din prima..."(n-am vazut prea des asemenea abordari pe la noi...un manager de top sa-si ceara scuze de la o persoana cu rang mai mic ca nu a recunoscut-o).
3.Setup CEEMEA, 15 site-uri 5 moduri diferite de lucru. Setup WE: 15 site-uri, un singur mod de lucru...cam asta e diferenta.

Va las pe voi sa ghiciti care abordare e mai productiva si care dintre cele 2 persoane e mai apreciata..
Una peste alta, n-am avut timp sa vad mai nimic din Bruxelles...ce am vazut din masina mi-a placut si probabil voi mai reveni si cu alta ocazie cand sper sa pot vedea mai multe. Si apropos de masini...mi-a umblat fundul numai in S-Classe zilele astea...sa nu ma obisnuiesc cu asta ca s-ar putea sa fie periculos...dar din pacate mai am de facut un drum din asta de la biroul P&G la aeroport in cca 30 minute. Asa ca va las. Ne vedem acasa.

Trebuie sa-mi schimb telefoanele(2)- update

2010-05-18T15:55:00.002+03:00

Nici n-am apucat sa dau submit la articolul anterior ca a si venit unu din ei (ala mai negru si mai buzat - Tsunji) sa-i imprumut incarcatorul. ALELUIA!!!jubilare maxima :)

Trebuie sa-mi schimb telefoanele

2010-05-18T15:46:00.002+03:00

Dragilor si Dragelor,

Azi am constatat ca se duce naibii obiceiu meu de a-mi luat telefoane cat mai simple cu putinta.
Ieri au aparut aici in birou de la Praga 2 africani din Nigeria. Dupa ce ca mi-au stricat mieplanurile de petrecere a timpului liber de dupa amiaza, ma mai si eclipseaza cu niste scule de telefoane de-ti sta mintea in loc. Surprinzator pe de o parte ca nu ma asteptam tocmai de la ei...evident ca m-am uitat in stanga si in dreapta sa vad ce telefoane au si ceilalti...si evident ca mi-a venit sa intru sub masa cand a sunat al meu... Daca nu erau negri as fi zis ca sofisticatenia telefonului poate compenseaza alte chestii mai mici, dar cu ei nici macar asta nu tine.
Partea buna e ca al meu suna cel mai tare :). Dar o sa vina si partea mea de razbunare ca bateriile lor tin maxim o zi si toti vin sa le imprumut eu incarcatorul, iar eu fac misto de ei.
Sa fiu eu oare un dinozaur pe cale de disparitie cu telefoanele mele?

Poz(n)e 3

2010-05-14T16:55:00.003+03:00

Inca nu am nici eu toate pozele, dar va mai arat cand revin in tara

Alte Poz(n)e

2010-05-14T16:50:00.001+03:00

Mandrete de copii si de copile

2010-05-14T16:32:00.003+03:00

Cum va ziceam anterior, am fost in Delta. Ce-am facut acolo? NU, n-am fost la peste desi am avut o tentativa de pescuit, n-am fost la mancat peste, desi asta am mancat...Am fost la team building.
Cum Sefii mei cei minunati m-au insarcinat cu inca vreo 12 juniori in grija pe langa cele care le aveam deja, am zis sa profit ca poate fi o buna oportunitate sa bonduim.
Si a cam iesit.. am bonduit noi intre noi...adika ne-am imbatat ca porcii, am dansat pana ne-au durut toate alea, am vazut rasaritu soarelui impreuna in drum spre cabana, am curatat peste impreuna, am mers cu tractoru impreuna (in remorca), am mers cu barca impreuna...am...impreuna....adik voiam sa zic ca noi am respectat regulile companiei (pe naiba).

Una peste alta vreau sa va zic ca sunt mandru de copii astia ai mei...au rezistat eroic si la bautura si la dans si la multe altele, adik s-au calificat la denumirea de oameni indamanosi :) cum imi place mie sa ii numesc... De fapt sa LE numesc ca majoritatea sunt fete (n-am decat un singur baiat in echipa). Nu stiu daca e de bine sau de rau, da vad ca deja m-au acceptat si ei ca primesc tot felul de glume, poze, linkuri pe facebook, samd. Evident ca nu pot decat sa ma bucur.

Si acum ce e mai bun la sfarsit...pozele :) Enjoy!!! ca eu sigur le-am enjoyed. Evident ca cele mai bune poze nu pot sa le postez ca nu se stie pe unde ajung, dar pentru cei interesati se pot arata in particular :)

Unde sa imi fac concediul?

2010-05-14T16:15:00.004+03:00

Cu toate ca nu m-am hotarat cand o sa imi iau concediu anul acesta, data fiind perioada infernala care ma asteapta la revenirea in tara, macar am gasit locatia.....de fapt locatiile....hopefully.
DELTA scrie pe mine anul asta...numai sa nu scrie asa cum a scris anul trecut SICILIA...si nu s-a mai intamplat. De aia am si zis locatiile ca la ideea cu sudul italiei n-am renuntat, chiar daca sansele sa se intample sunt mici. Ce sa-i faci moldoveanului insistent...ii faci pe plac si-l lasi sa creada ca o sa se intample...e cel mai safe.

Cum probabil stiti deja, weekendu trecut am fost plecat la OGSM (un nume fancy pentru un alt nume fancy:"team building", adica betivaneala cat incape si activitati care de care mai in grup :)...nu va ganditi la prostii...ca m-am gandit eu deja). Unde s-a tinut acest OGSM?...Ati ghicit, in DELTA la Sf Gheorghe la complexul Green Village. (unde se tine si festivalul de film Anonimul)
Desi am fost oarecum retinut in ceea ce priveste reusita evenimentului, va marturisesc ca a fost cel mai misto team building pe care l-am facut in firma asta de cand m-am angajat. Ce sa va supun: cazare de 4 stele... dar curate, mancare delicioasa, peisaj fabulos, bautura multa si gratis, fete mai multe decat pasarile de prin zona, plimbari cu barca de viteza...si iata o reteta de succes.
Pretul cam mare la cazare daca ma intrebati pe mine..in jur de 300RON/noapte de persoana. Insa merita o data pe an.
Acuma daca o fi sa imi fac concediul in delta nu stiu daca o sa ma cazez tot aici (cu toate ca n-ar fi rau) dar sigur undeva in delta o sa mi-l fac. Se mai baga cineva? Va atasez niste poze sa va faceti o idee.

Glume proaste...dar bune pentru vizionat

2010-05-13T17:33:00.001+03:00

Filosofia pe la noi

2010-04-30T15:15:00.002+03:00

Azi am avut o zi ceva mai relaxata la munca dupa buceala din ultimile 2-3 saptamani si faceam si eu putin surfing...pe net...daca tot nu ma duc la mare am zis ca macar pe net as putea incerca. Din site in site, din blog in blog ajung la Simona Tache, unde dau peste un filmulet de prezentare al Facultatii de Filosofie din Bucuresti. Evident ca in mintea mea de filosof s-a facut declick-ul si zic hai sa dau click sa vad despre ce e vorba. Plictiseala maxima. Te mai miri ca in ziua de azi nu mai da nimeni la filosofie. De ce naiba ar da? ce ar avea de castigat?
Si eu am terminat printre multele mele studii Facultatea de filosofie. E adevarat era la Iasi, dar aceeasi treaba. La fel de plictisitoare e materia, la fel de naspa sunt profii...nu cred ca e mare diferenta. Nu-mi pare rau ca am facut-o doamne fereste, dar a fost vorba de conjunctura ca Stiinte Politice nu gaseam decat ca specializare in cadrul acestei facultati si nu prea am avut de ales.
daca ma gandesc la ce mi-a folosit, as putea gasi vreo cateva chestii: am invatat sa gandesc intr-un anumit fel (mai mult prin contra-exemplu, adica asa nu) si sa am o anumita fluenta in limbaj si in comunicare in general (nu ca astia de pe-aici din capitala lu peste care vorbeste cu decat si gen). In rest cu ce m-am ales? Cu o repulsie fata de citit ca mi se acrise de atata Kant is Nietzsche si cu o o diploma pe care scrie Politolog si care nu-mi foloseste la nimic.

Pe de alta parte la ce s-ar astepta astia intr-o vreme in care noi traimm numai la viteza a 14-a fata de timpurile trecute? cine mai citeste Critica Ratiunii pure? Cine ar mai umbla si locui intr-un butoi in ziua de azi asemenea lui Diogene? Poate vreun boschetar...absolvent de Filosofie.
Stau si ma intreb oare ce calificare au absolventii acestei facultati? De Filosofi??...si in ce domeniu s-ar putea angaja?...N-am un raspuns.
Acum cand unul e mai pragmatic decat celalalt tu ca si filosof ce sa faci? Sa stai sa analizezi problema? Sa te intrebi daca scaunul e in usa sau nu ori sa faci injectii la o carte precum in filmulet? Doar esti absolvent de doctorat si poti sa vindeci orice :) Cam cat de naiv trebuie sa fii?

Daca va intereseaza uitati aici filmuletul. Cam jalnic si extrem de lung, stiu. Somn Usor!!

Vulcanul vietii - sa va vad daca stiti sa-i spuneti numele

2010-04-23T14:00:00.003+03:00

Dragilor, va rog sa ma scuzati ca n-am mai postat nimic in ultima vreme, stiu ca v-a fost dor de mine, insa din pacate am avut o perioada ca la nebuni. Se pare ca asa va fi si in continuare. Dar noi sa fim sanatosi, ca belelele curge.

Ca tot vorbeste toata lumea zilele astea de vulcanul cu nume ciudat si cu cont de facebook ce a erupt in Islanda, ma gandeam sa va povestesc si eu intamplarile mele legate de acest subiect.
Cum probabil stiti multi dintre voi, zilele trecute am fost un gen de agentie de presa pe subiectul vulcan. Cred ca am fost cel mai importan om din Romania: de ce erupe, cat va erupe, unde se zboara si unde nu...toate aceste informatii in timp real si direct de la sursa. Evident ca nu am facut eu o pasiune asa dintr-o data pentru subiectul asta, de altfel plictisitor si neinteresant mai mult de 1-2 zile, insa a naibii de incomod prin urmari. Insa mi-a facut viata mizerabila in ultimile zile si efectele se vad si in zilele care vin.

Motivul informarii mele temeinice a fost acela ca trebuia sa imi repatriez mama care era in concediu plecata in Germanica. Fara sa stie o boaba nemteste(sau asa credeam eu ca aparent ea stie vreo 2 boabe). Mai mult, ce ma enerva era ca eu ma strofocam de ceasu mortii aici cu munca la servici, sesiune si facand pe agentia de presa, iar ea ma suna ca o floare sa imi zica ce frumos e acolo. Imi venea sa-i inchid telefonu in nas. problema care se punea era sa fac eu un drum la Stuttgart sa o aduc acasa, in conditiile in care masina mea e cam varza la amortizoare si nici bani de benzina nu aveam.
Pana la urma problema s-a rezolvat ca s-au reluat zborurile si a venit singura.

Ce ma doare mai tare insa e ca nu mai plec in Dubai :(. Din cauza cacatului asta de vulcan ni s-au interzis calatoriile in firma si nu am putut sa imi rezerv nimic. Acum cand s-au reluat si am aflat si eu de cele necesare pt viza am constatat ca imi expira pasaportul si nu mai am timp suficient sa il schimb (chiar la urgenta), sa aplic si pt viza si sa mai si plec. Belimi-s-ar.

Asta e. Incerc sa ma consolez si eu cu gandul ca totusi voi pleca in Delta, la Praga si la Casablanca...si mai noi e posibil sa ajung tot in luna urmatoare si la Bruxelles, da nu stiu daca o sa mai pot cu un tur de forta din asta.

Ce viata de cacat am :), nu-i asa?

Cel mai idiot concurs din ultima vreme

2010-04-08T09:30:00.002+03:00

Am auzit ieri dimineata un concurs la Europa FM pe care l-as califica drept cel mai prost din peisajul media de la noi. Este vorba despre concursul in care Europa FM ii va face o statuie colegului de munca ce sta in mod constant si munceste peste program la serviciu.
Pot sa inteleg de unde le vine ideea, pot sa inteleg ca vor avea destui candidati pentru aceasta statuie insa nu pot fi de acord cu incurajarea unei astfel de atitudini. Nu am fost si nu voi fi niciodata de acord cu ea. Evident ca sunt situatii in care esti nevoit sa stai peste program ca s-a ivit o urgenta sau ca e ceva ce trebuie rezolvat rapid si necesita multa munca. Dar acestea in opinia mea ar trebui sa fie mai curand exceptii decat regula. Din pacate corporatiile de la noi incurajeaza aceasta abordare chiar daca pe fata se declara impotriva. Prin atitudinea lor vor sa scoata de la angajatii romani si "prosti" tot ce pot da ei mai bun si evident cu minimul de rasplata.( a se vedea decesurile din ultima perioada datorate epuizarii)
Revenind la concurs, mi se pare inacceptabil ca un post de radio cunoscut, ba poate chiar cel mai cunoscut daca e sa ne luam dupa cifrele de audienta, sa promoveze astfel de valori. Sigur, se poate ca ei sa priveasca din perspectiva din care ei sunt singurii care il rasplatesc pe workoholic la adevarata lui valoare. Mie mi se pare in schimb ca aceasta este doar consecinta secundara a unui astfel de comportament ce nu poate duce decat la un randament limitat al persoanei cu pricina.

In ultima instanta si simplificand lucrurile la maxim se poate spune ca este vorba de o alegere individuala si ca tine de fiecare in parte daca vrea sa stea peste program si sa lucreze in mod constant sau nu. Celor care inclina spre un astfel de comportament le recomand istorioara de mai jos si le spun sa se gandeasca de mai multe ori inainte sa ia o astfel de decizie. Povestea e in engleza, dar la valoarea voastra nu cred ca e o problema...mi-a fost lene sa o traduc.
A boat docked in a tiny mexican village.
A tourist complimented the local fishermen on the quality of their fish and asked how long it took him to catch them.
"Not very long" they answered.
"Why didn't you stay out longer and catch more?"
The fisherman explained that the small catch was sufficient to meet their needs and those of their families.
"But what do you do to the rest of your time?"
" We sleep late, fish a little, play with our children and take siestas with our wives. In the evenings we go into the village to see our friends, have a few drinks, play the guitar and sing a few songs".

The tourist interrupted:
"I have an MBA from Harvard and I can help you. You should start by fishing longer every day, you can sell the extra fish and with the money you can buy a bigger boat or even one extra boat. You can catch more fish, sell it, but an entire fleet and then sell the fish directly to larger companies instead of middle men or you can build your own factory for processing. In time you will be very rich and you can move to New York, Los Angeles and live a better life"
"How long will that take?"
" 20-25 years perhaps or even more", responds the tourist.
"And after that?"
"Afterwords? well my friend, when your business gets really big, you can start buyin and selling stocks and make millions".
"Really? And after that?"
"You'll be able to retire and live in a tiny village near the coast, sleep late, play with your children, fish a little, spend your evenings with your friends"
" With all due respect sir, but that's what we're doing now. Why waste 25 more years from our lifes for doing the same thing?"

Asa ca dragii mei, aveti grija ce vreti de la viata!!!!

Ce va urez eu de Paste!

2010-04-01T15:37:00.003+03:00

Dragilor,

Acum ca tot se apropie vremea sarbatorilor de Paste,invaluite in tot felul de stereotipuri cum ar fi tihna, liniste si sa nu uitam lumina, eu vreau sa va urez urmatoarele:

Sa aveti mesele pline de bunatati! nu uitati ca nu e bine sa te multumesti cu putin...mai ales daca e de unde :)

Sa mancati tot din farfurie!

Dar in acelasi timp sa mancati sanatos!

Si nu in ultimul rand, Sa fiti mai buni cu cei dragi voua!

Imblanzirea vantului

2010-03-29T09:55:00.002+03:00

Uneori e bine sa ne mai aducem aminte de lucrurile marunte care ne fac sau ne-au facut viata asa cum e ea acum. Va recomand calduros sa priviti filmuletul de mai jos...cu toate ca e un discurs intr-un spirit pe care unii l-ar clasifica in spiritul corporatist (si probabil nu ar gresi foarte mult), e bine sa luam macar aminte si sa invatam din bucuria cu care speaker-ul povesteste.
Mi se intampla destul de frecvent sa ma gandesc la astfel de lucruri marunte care mi-au schimbat viata si care la momentul acela au parut niste intamplari epocale...acum, privind in urma constat ca intradevar asa au fost . Enjoy!!!... si ganditi-va macar 5 minute care au fost intamplarile din viata voastra care v-au marcat evolutia..

Preot cu har...caut contracte pt nunti

2010-03-26T15:35:00.002+02:00

In atentia celor care planuiesc o nunta in viitorul apropiat un super deal in ceea ce priveste partea legata de Sefu 'Al Mare. Acum o super promotie: Stand up comedy inclus in pretul de baza.

Un kil de cartofi, va rog! Aveti cont la noi? ...In kilu meu

2010-03-22T16:42:00.003+02:00

Am promis unui prieten ca voi scrie un post legat de o patanie de-a lui, asa ca here it goes:

Stiti ce are a face coada vacii cu stampila primariei?...NU?...nici eu n-am prea reusit sa descopar pana acuma, da lucrez la asta intens. Realizez astazi ca totusi nu sunt eu omul cel mai destept de pe Pamant asa cum credeam (si, intre noi fie spus, cum e normal sa fie) si ca sunt altii mai perspicaci care au gasit legatura. Initial am crezut ca se petrece doar la Tg Neamt, insa mai nou am indoieli si asupra acestui fapt. Trebuie sa ma indoiesc doar ca sa arat cat de "trestie cugetatoare" sunt.
Ma suna azi prietenu de care vorbeam mai sus sa ma roage sa-i fac rost de niste dolari canadieni ca la el in oras (Tg Neamt) inca n-au crescut...probabil din cauza ca mai este zapada. Nu multi, da atat cat sa te puna pe drumuri ca fara ei nu poti merge mai departe.

S-a dus omu meu sa caute sa cumpere de pe la banci...nestiind ca la noi la Romanica lucrurile nu merg chiar asa usor...mai tre sa dai, mai tre sa astepti, mai tre sa...-ti tragi un glont in cap...sau sa le tragi altora.
"Doamna, vreau si eu sa cumpar niste dolari canadieni".
"Aaaaa....nu se poate ca noi n-avem. Stati sa sun la Piatra....Stiti nu putem sa va aducem ca nu e o suma mare si nu avem masina cu ce sa va trimitem."
"Da ma gandeam ca doar n-o fi numai suma asta de trimis de la Piatra aici. Poate mai aveti si dumneavoastra alte lucruri de adus...chiar nu se poate?"
"Aveti cont deschis la noi?"

Sa mori, nu alta. ce dracu are a face una cu cealalta. Asa cum bine spunea personajul nostru "bine ca nu l-au pus sa se inscrie si in PDL." Sau sa doneze un kil de sange...sau cine mai stie ce le-or mai trece astora prin cap.

Ziceam ca eu am banuit ca e un fenomen izolat in Tg Neamt. Si ca un mare om de bine ce sunt accept sa caut pe la bancile din capitala ca doar aici gasesti orice...Ei bine nu. Sun la banca unde am eu contul (nu dam nume ca de altfel ei sunt ok asa in general) dar la alta agentie care e mai aproape de mine la munca. "Alo. Buna ziua, vreau si eu sa cumpar niste dolari canadieni dar nu prea gasesc. Ma puteti ajuta?"..."aveti cont la noi?" Sa cad din picioare, dar rezist..."Am dar la Titulescu, zic."..."Va dau numarul de la ei." Am sunat , evident ca nu aveau, dar macar au fost draguti si mi-au zis ca nu vand moneda asta si gata.. Mai cautam...va tin la curent.

Stau si ma intreb...daca as cauta Pule (nu va ganditi la maciuci pervesilor...ma refer la moneda Pula), oare as gasi?...

Cu bricolaju'n glanda

2010-03-19T10:58:00.002+02:00

Unii oameni sunt pur si simplu nebuni. Si cel mai probabil nebunia asta se ia.
Voi ati vazut ce a fost la Iasi la deschiderea noului Mr Bricolaj? Daca n-ati vazut, uitati-va la filmuletu de mai jos.
Stie toata lumea ca in Moldova, foamea e probabil mai mare ca in restul tarii, da aici nu e vb de foame ca doar e magazin de bricolaj si nu cred ca mananca nimeni masini de gaurit sau flori. Deci explicatia ar trebui sa fie alta. Ingrijorator e faptul ca fenomenul se repeta. Daca va amintiti la deschiderea Sun Plaza a fost cam la fel...si-atunci era in Capitala vb aia.
Eu unul nu pot gasi o explicatie rationala, alta decat nebunia. Sa ajungi sa te catari pe rafturi ca la revolutie...sa cumperi doar asa ca e promotie si sa zici ca "habar nu ai cat e pretu da vezi tu la casa" mi se pare ca nu poate fi vorba de logica aici. Din nou primeaza instinctul...de data asta cel mai animalic cu putinta.

Iar Dorel

2010-03-12T11:33:00.001+02:00

Vezi mai multe din Diverse, alte chestii pe 220.ro

Doreleee!!!

2010-03-11T17:31:00.000+02:00

Vezi mai multe din Funny pe 220.ro

Ratiune sau Instinct

2010-03-10T13:49:00.003+02:00

De aceasta data sa-ncercam o tema mai filosofica...sa nu ma urati ...o sa incerc sa scriu intr-un stil mai diferit de abordarile clasice ca sa nu va deprim. Doar sunt un om special, ce Dumnezeu!

Cum probabil ati auzit de-a lungul timpului au fost multi destepti (ca sa nu le zicem intelepti sau filosofi); deci au fost multi destepti care si-au batut capul cu probleme de genul: oul sau gaina; cojocul sau camasa; minte sau suflet; ratiune sau instinct. Alti destepti mai aproape de noi au inceput sa faca clasificari intrucat nu prea mai aveau despre ce vorbi astfel incat sa para si originali si interesanti in acelasi timp. Ei i-au impartit pe predecesorii lor in 2 curente de opinie: rationalism(reprezentat de oameni ca Descartes, Kant si multi altii) si empirism (J. Locke, Thomas Bacon, David Hume, etc).

Dimineata aveam o dilema destul de mare...inca o mai am si probabil nu o sa ma lamuresc prea curand...Discutand cu un prieten cam ce optiuni as avea sa ies din situatia asta el ma intreaba: "pana acum in alegerile pe care le-ai faut in viata ta si care s-au dovedit de succes pe ce te-ai bazat? pe minte sau pe instinct". Sincer nu prea am stiut ce sa-i raspund. Intotdeauna m-am considerat un om rational. Pentru tot ceea ce am facut in general am gandit inainte sa fac.
Pe de alta parte sunt (sau cel putin eu asa ma consider si sunt mandru ca buletinul imi intareste crezul asta) barbat. Insa rareori am intalnit barbati care sa gandeasca cu altceva decat cu instinctul :)

Un prieten de-al meu are o vorba...de fapt are mai multe ca nu e retard, dar vreau sa ma opresc la una singura :" cand barbatul vede o femeie, mintea ia vacanta". Mare adevar!!! Asta e, asa suntem si trebuie sa ne asumam conditia ca altfel devenim frustrati. Deci barbatii nu gandesc cu capul... Sa zicem asadar ca gandim cu instinctul...ala de baza. Daca ma intrebati pe mine, intuitia feminina paleste in fata instinctului primar al barbatului. E ca si cum am spune ca intuitia feminina e batuta de catre "instinctul de fata mare care nu o inseala". A nu se concluziona ca o data ce femeia devine femeie si-a pierdut intuitia, nu intr-acolo vreau sa merg desi ar fi si asta o cale interesanta. Asta e ...suntem barbati si ne meritam soarta, ba chiar ar trebui sa fim fericiti cu ea. Corpul e cel mai valoros obiect pe care il vom avea...si-atunci de ce sa nu gandim cu el?

Buuun, revenind...pe de o parte ma consider rational, pe de alta parte sunt barbat, deci instinctual. In hotararile pe care le iau ce ma influienteaza mai mult: instinctul sau ratiunea? Dimineata am dat urmatorul raspuns: "hotararile pe care le-am luat au fost rationale, dar s-au sprijinit intotdeauna pe instinct". Daca e sa ma gandesc la lucruri materiale as zice ca e perfect adevarat, dar cand e vorba de chestii spirituale?...nu mai stiu...ma elucidez si va zic.

La multi ani, dragele mele!

2010-03-08T09:04:00.003+02:00

Pentru toate cititoarele, un calduros "La multi Ani" si o primavara frumoasa!!!!

Alta legenda

2010-03-05T14:12:00.001+02:00

O noua animatie de la creatorul Happy feet. Desi am o senzatie de deja-vu (seamana foarte tare cu "300- Eroii de la Termopile"), pare un film dragut...din pacate apare in toamna. Enjoy!

Alta legenda

2010-03-05T12:48:00.002+02:00

O noua animatie de la creatorul Happy feet. Desi am o senzatie de deja-vu (seamana foarte tare cu "300- Eroii de la Termopile"), pare un film dragut...din pacate apare in toamna. Enjoy!

2010-03-04T15:35:00.004+02:00

Intelepciune =?

2010-03-01T18:56:00.002+02:00

Am gasit acum cateva minute pe un blog un text care mie mi s-a parut foarte interesant. N-am de gand sa comentez pe marginea lui, dar va recomand sa-l cititi. Aparent e scris de Garcia Marquez - incult cum sunt n-as putea sa va confirm :), dar cred ca autorul are mai putina importanta. Enjoy!

“Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic.

As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica.

As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!

Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu.

Doamne Dumnezeul meu daca as avea inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare. As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o lunii. As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor…

Dumnezeul meu, daca as avea o bucatica de viata… N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc. As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.

Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc! Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea. Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii… Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada. Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.

Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice. Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod neferecit mor.

Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune “te iubesc”si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii.

Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc, ca niciodata te voi uita.

Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran. Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui “imi pare rau”, “iarta-ma”, “te rog” si toate cuvintele de dragoste pe care le stii.

Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete. Cere-i Domnului taria si intelepciunea pentru a le exprima. Demostreaza-le prietenilor tai cat de importanti sunt pentru tine.”

Nu e negru...ba e negru! Am zis!

2010-02-26T15:35:00.003+02:00

Citeam de curand pe un blog un comentariu referitor la Alexandre Dumas tatal. Comentariul suna cam asa: "Daaaaa….E senzational…Asa e, Dumas tatal a fost pe jumatate negru, a avut trasaturi evidente,specifice…Bunicul sau s-a casatorit cu o sclava de culoare. M-au impresionat aventurile muschetarilor…Am ramas chiar cu un tic verbal…Mereu cind sunt intrebat ce m-a apucat sa plec din Timisoara si sa vin in Bucuresti raspund spunind ca si D Artagnan cind a vrut sa se faca muschetar a plecat la Paris…"
Evident ca m-am intrigat la auzul acestei grozavii si am apelat la prietenul meu (si al vostru probabil) Google. Iata rezultatul:
Voi ce credeti era negru ca eu unul nu imi pot da seama...oricum daca o fi adevarat mi se mai confirma inca o data cat de puternice sunt prejudecatile oamenilor (sau ale mele cel putin). Nu mi-am imaginat niciodata cum ar arata Atos, Portos, Aramis si D'Artagnan negri. Da poate e o idee sa facem un film nou: in rolurile principale Will Smith, Martin Lawrence, Eddy Murphy si Chris Tucker ca e mai tare in gura. In rolul domnitei o bagam pe Beyonce iar cardinalul Richelieu sa fie Mel Gibson ca e mai nebun de felul lui si tre sa fie si-o pata de culoare undeva.

Presiune maxima

2010-02-25T14:47:00.002+02:00

Salutare tuturor!

De aceasta data vreau sa va vorbesc despre presiune. Evident ca acest cuvant are nenumarate sensuri, insa acum as vrea sa ma opresc la presiunea pe care companiile o exercita asupra angajatilor in ultima vreme. Unii justifica presiunea prin criza...o fi real...o fi fals...n-as putea sa va spun si probabil ca depinde de la caz la caz, dar, ca pentru multe altele, criza asta e al naibii de bun tap ispasitor.

De ceva vreme incoace peste tot unde ma uit, cu oricine vorbesc nu aud decat ca e foarte naspa la serviciu, indiferent ca e vorba despre o companie mare sau de o firma mica. In primul rand ma uit la mine in curte...de fapt in acea parte a curtii pe care am lasat-o acum un an, la colegii mei care lucreaza in MDOul de Balcani locati in Iride. Presiune ca cea pe care o resimt de fiecare data cand ma duc pe la ei pe-acolo n-am vazut cred nicaieri. Simt ca ma apasa si pe mine, desi eu nu mai am nici un fel de legatura cu businessul ala...Probabil ca din solidaritate; totusi nu se pot sterge cu buretele 4 ani petrecuti acolo. Numai cand vezi ca toata lumea sta la birou incruntata, nimeni nu zice nimic, iti dai seama ca ceva nu e in regula. Mai mult, din discutiile avute cu ei constat ca sunt supusi la o presiune aproape inumana: sa pleci zi de zi cel mai devreme la 8 seara (insa de multe ori se face si 11) si a doua zi la prima ora sa fii inapoi. Sa ti se spuna constant ca mai trebuie facute nu stiu cate lucruri in conditiile in care tu ai 600 de mailuri necitite pentru ca ardeau altele mai urgente. Sa te intoarca cineva din drum cand te pregatesti si tu sa pleci acasa sau la un suc cu prietenii seara la 8 ca mai ai ceva de terminat. Sa ramana o mana de oameni care sa faca o treaba care anul trecut era facuta de doua ori mai multa lume. Sa te anunte GMul ca mai trebuie dati nush cati oameni afara intrucat e presiune pe buget in conditiile in care ei pastreaza mai multi directori decat angajati (si o parte mai sunt si expati). Sa nu ti se plateasca nici macar o ora suplimentara ca evident nu sunt bani si doar nu te-au pus ei sa stai acolo. Si cu toatea astea sa induri totul, sa taci, sa spui chiar ca actualul GM e mai bun decat cel anterior...mi se pare un gen de eroism...sau de masochism...Dar la urma urmei e vorba de o alegere personala pe care fiecare o face.
Ma uit apoi in alte curti: la bere - "n-au timp sa faca scoala cu angajatii ca au nevoie de rezultate rapid"; asa ca e mai bine sa-ti cauti de lucru...desi tu n-ai nici o vina ca te-au adus pe o pozitie pe care e adevarat ca ti-ai dorit-o insa nu in conditiile astea; nimeni nu iti spune ce ai de facut sau cum sa faci dar toti iti cer rezultate. Ma uit in telefonie: ZAPP- concedieri masive cu pachete compensatorii constand in minute gratuite timp de 6 luni. ROMTELECOM - 600 de disponibilizati.
Ma uit si la firme mici unde se intampla cam acelasi lucru: ba somaj tehnic timp de cateva luni ca firma e in domeniul constructiilor care e la pamant, ba abordari de genul "firma nu o facem cu prieteni ci cu angajati si eu sunt patronul-tu angajatul ca altfel zbori" de parca angajatii n-ar putea fi prieteni intre ei sau n-ar putea fi prieteni cu patronul...Nicaieri nu mai auzi de bine.

Citeam zilele trecute o serie de posturi pe blogul lui Dan Negru despre "care a fost cel mai greu moment din viata ta si cum ai trecut peste el" (www.dannegru.com) . Povesti de viata absolut incredibile scrise sub protectia anonimatului. Niste drame ale unor oameni care te fac sa crezi ca, prin comparatie, esti cel mai binecuvantat om de pe pamant.

Ma uit in jurul meu si vad toate acestea si in acelasi timp ma gandesc cat de greu imi este mie ca am un serviciu bun dar care nu-mi place ca nu fac ceea ce imi doresc. Ma gandesc cat de naspa este ca iau un salariu pe care unii l-ar considera fabulos (desi nu este, dar prin comparatie cu alea 7 milioane ale lor pare) fara sa fac un prea mare efort. Ma gandesc cat de naspa va fi ca am o pozitie cu mare vizibilitate in companie, cu potential de crestere mare si cu responsabilitati pe masura. Dar nu pot sa nu ma gandesc CAT DE IDIOT POT SA FIU CA GANDESC IN MODUL ASTA.

Evident ca intotdeauna depinde cu ce te compari si eu m-am comparat tot timpul numai cu cei mai buni sau mai norocosi...poate ca e util uneori sa te uiti si in jur totusi.
Evident ca nu sunt toate lucrurile roz, evident ca sunt neajunsuri, evident ca mai sunt multe de facut si ca exista si vor exista tot timpul si lipsuri. Evident ca ori de cate ori crezi ca ai realizat totul pe un plan iti dai seama ca ai ratat multe pe alte panuri. Insa de la a constientiza starea lucrurilor si pana la a face o drama din asta, distanta e mare...si totusi se poate aluneca atat de usor in aceasta directie...

Ideea e totusi sa privesti in sus.

Super muncitor la CFR

2010-02-19T15:10:00.003+02:00

Unii ridica greutati, cara cauciucuri uriase si mai stiu eu ce chestii grele si se cred cei mai puternici. Da oare cei care imping trenuri cum se pot numi?!...Da, ati citit bine: unii chiar imping trenuri...si se mai si misca. Se intampla chiar in minunata noastra tarisoara.
Si pentru ca tacamul sa fie complet si protectia muncii sa fie respectata, evident ca s-a lasat si bariera. Sa nu fie nimeni ranit. :)

Oare asta se intampla din cauza restructurarilor de la CFR? Or fi ramas fara mecanici? sau li s-a terminat combustibilul? Ca pana imi vine greu sa cred ca au facut...da niciodata nu poti fi 100% sigur.

Vezi mai multe video Haioase

PS: scuze pt calitatea imaginii si mai ales pentru coloana sonora.

Centurion

2010-02-19T14:59:00.002+02:00

O noua aparitie a ultimei "Bond Girl", Olga Kurylenko (n-arata deloc rau nici asa in rolul asta de razboinica)

Sistem de remorcare ultima generatie

2010-02-19T12:10:00.002+02:00

Daca stiti vreo persoana a carei utilitate pe lumea asta e indoielnica, priviti o posibila solutie la problema voastra :0

Al cui? Al Romaniei

2010-02-17T17:13:00.005+02:00

Check this out!! Din ciclul televizorel, Copilul de Aur si asa mai departe, avem un nou candidat la premiul pentru cel mai ciudat nume pe care l-ati auzit in ultima vreme.
Ma intreb daca o avea rude pe la tara si il vor intreba "Al cui esti tu, mai baiete?". El le va raspunde "Al Romaniei", de parca toata tara asta a contribuit cu ceva la procesul de facere. Cam cat de pervers ar fi?

Si uite-asa trezesti frustrari in bietii copii cand or mai creste. Nu puteau si ei sa-i dea numele mamei....Hohenzollern. Suna si el nobil, cu radacini aristocratice. Asa suna a taran lipsit de imaginatie. Ca la un moment dat cineva in familia lu ta'su ori a fost beat ori a fost prost cand si-a luat numele asta. Si omul ca sa se razbune mai departe l-a dat si el copilului sau. Cum Dumnezeu sa te cheme Paul- Philippe Al Romaniei? Da ce esti vreun brand de tara? Sau vreun bun in patrimoniul national? E ca si cum ai vorbi de un judet al Romaniei sau mai stiu eu ce altceva...sau de un cetatean...chiar "Paul Philippe al Romaniei cetatean al Romaniei" suna a balbaiala.

Sau poate ca ai lui parinti sunt mari fani Al Gore , Al Pacino sau Al Bundy si au incercat sa adapteze modelul. Numai ca fara sa gandeasca prea mult...

La concurenta cu Olimpiada de iarna

2010-02-16T16:24:00.003+02:00

Am primit dimineata de la un prieten un link la un articol despre un concurs de injunghiat porcul.
Marele eveniment s-a desfasurat la Miercurea Ciuc si a aliniat la start nationalele de taiat porci ale Romaniei si Ungariei.

Sincer, mie nu prea mi s-a parut de nici o culoare ca ar fi vorba de nationala Romaniei ca toate numele de acolo erau unguresti. Noi romanii suntem de altfel un popor mult prea civilizat sa ne pretam la astfel de obiceiuri; noi intai il mangaiem, apoi il asomam si abia la urma il taiem ca doar suntem europeni. Mama lor de unguri! fie ca's de-ai lor sau de-ai nostri...ne-au cam batut si de data asta (ca de atatea ori in trecut)...da Transilvania tot a noastra e.

Competitia a fost stransa, cele doua echipe mergand cap la cap pana la final. Scorul la general 5-4 pentru Ungurii lor (nici unguri de calitate nu mai avem in tara asta, da cred ca e un indiciu despre cine a omorat ciobanul din Miorita:))
Printre premiile acordate se numara : cel mai bun "tinator de porc" (nu stiu cum altfel sa numesc persoana care tine porcul cand este injunghiat), cea mai buna palinca, cel mai bun "injunghietor de porc"- asta tre sa fie un fel de Hanibal al porcilor, s.a.m.d.

Insa dincolo de activitatile oarecum barbare dar pline de pitoresc desfasurate acolo, scopul competitiei a fost unul nobil - ar fi bine sa va asezati pe ceva pentru ca voi cita din organizatori : "obiectivul nu a fost acela de a vedea cine e cel mai bun la injunghiat porcii sau de a ne distra omorand porci, obiectivul a fost acela de a creste intelegerea intre oameni" WTF????

Adica cum "intelegerea dintre oameni"? Facem vreo coalitie, vreo cruciada a ungurilor impotriva porcilor? Sau asta a fost asa o impacare intre unguri ca se certasera si decat sa se impace la o bere mai bine taie niste porci...Ma intreb oare ce mai omoara daca se supara rau unii pe altii?

Pentru cei ce vor sa citeasca articolul original il gasiti aici.
PS: a se nota ca nu sunt o persoana rasista...n-am nimic cu ungurii, dar in schimb cu alte natii am :)

O palma sau 2 ani racoare?

2010-02-16T15:34:00.002+02:00

Dincolo de dezbaterile care s-ar putea isca pe marginea subiectului, legate de moralitate, femei abuzate, etc, ma intreb: oare ce e mai bine sa iei o palma sau sa stai vreo 2 ani la racoare pentru ultraj. (da, in cazul in care nu stiati, aceasta femeie putea fi arestata pe loc si acuzata de ultraj ...probabil daca era in state o mai si legau fedeles si-i bagau vreun genunchi in spate ca se opune arestarii). Oricum trecerea de la tupeul initial si vitejia cu care se dadea la gascanul ala de politist (vedeti ce moaca de gogoman are) la plansetul de dupa palma primita mi se pare de un mare amuzament.

Cum se vede o capitala europeana vazuta din...BARCA

2010-02-15T14:49:00.002+02:00

Cred ca sunt un deschizator de drumuri cu ideile mele. Va amintiti cand ziceam ca imi iau barca? Niste tipi mi-au furat ideea si pare sa functioneze. Priviti mai jos:

My dear country

2010-02-15T14:03:00.001+02:00

Daca tot am invatat cum se face, mai luati de-aici cu dedicatie de la Norah Jones :) Enjoy!!

Asculta mai multe audio Muzica

Lebanese Night (Chris DeBourgh & Elisssa)

2010-02-15T11:46:00.003+02:00

Salutare tuturor,

Va spuneam saptamana trecuta ca, de indata ce ma prind cum se posteaza o melodie, va arat melodia primita de la Flori care imi place. Asa ca Enjoy!

Asculta mai multe audio Muzica

Ca tot vine un weekend de indragosteala

2010-02-12T16:20:00.004+02:00

Azi mi-am dat seama ca n-am mai auzit de mult o melodie care-mi place chiar tare. De fapt mi-a amintit Flori cu o melodie care mi-a trimis-o pe mail foarte asemanatoare cu asta dupa primele acorduri. Cand o sa ma prind cum se posteaza o melodie o sa v-o arat si pe aia. Pana atunci, Enjoy!!

PS: In mod normal Ishtar = zeita dragostei si a pasiunii carnale in mitologia asiro babiloniana. In acest caz Ishtar= o mamcita bunoaca la viata ei care inca se tine admirabil de bine.

Killers

2010-02-12T16:06:00.003+02:00

Seems nice... In distributie: Ashton Kutcher si Katherine Heigl . Nu stiu exact cand apare,dar daca il gasiti sa mi-l dati si mie.

La sfat

2010-02-12T15:18:00.004+02:00

Am primit azi un telefon total neasteptat de la un prieten care m-a cam pus pe ganduri....Rau de tot..
Baiatul e proaspat absolvent de AC in Iasi si m-a sunat sa ma intrebe urmatorul lucru : "am primit o oferta de lucru de la o firma din bucuresti cu un salariu de 20 milioane primele 3 luni, apoi daca trec perioada de proba 23. Ce sa fac? Sa zic da si sa ma mut? Imi ajung banii sa traiesc in bucuresti?" (pentru cei care vor sa-mi faca observatie ca scriu cu litera mica, a se citi postarea anterioara)

De unde pana unde a considerat el ca eu as fi in masura sa dau sfaturi, nu stiu. Si nici nu i-am dat nici un sfat. Nu mi s-ar fi parut corect; mai ales ca eu nu sunt in stare sa iau niste hotarari clare in ceea ce ma priveste pe mine personal si le tot aman pana cand voi fi nevoit din cauza imprejurarilor. Am trecut dintr-un mood pragmatic intr-unul filosofic si se pare ca ies mai greu. Chestii existentiale care pe unii i-a facut sa traiasca toata viata intr-un butoi (a se vedea cazul Diogene) sau chiar mai rau (nu mai dam nume ca ne deprimam).

Din pacate tot ce am putut sa fac pentru bietul baiat a fost sa ii ofer niste argumente atat pro cat si contra pe care sa le ia ca linii de studiat inainte sa ia o decizie. Imi pare rau ca i-am spus ca eu pentru o diferenta de 4 milioane nu as schimba Iasi-ul pe bucuresti (el acum lucreaza la negru si castiga vreo 16 milioane din 2 joburi part time)...probabil ca-l va influenta..

Din pacate eu am gandit cu mintea de acum si nu cu cea de acum cativa ani cand am fost pus oarecum in situatia lui. Evident, conditiile erau altele, salariul era altul, piata era in crestere, etc. Insa mi-am amintit ca imi facusem niste calcule si eram dispus sa vin sa lucrez pe 15 milioane doar ca sa capat ceva experienta (ca o paranteza intotdeauna am considerat P&Gul una din cele 2 scoli de marketing bune din lumea asta, alaturi de CocaCola. Si mi s-a confirmat in multe privinte). Din fericire nu a fost cazul.

Tot ce sper este sa nu-l fi bagat si mai mult in ceata cu teoriile mele si sa ia cea mai buna decizie pentru el. E baiat bun si stiu ca orice va hotara, pana la urma va reusi, cel putin pana la un punct. Probabil ca daca ar fi avut ceva mai mult sprijin si pana acum si pe cineva sa-i ofere o perspectiva mai larga inca de acum cativa ani, ar fi putut ajunge chiar departe. Poate totusi va ajunge, eu unul o sa-l ajut cat o sa pot..

De dimineata insa nu pot sa nu ma gandesc, daca as fi in situatia lui, oare m-as muta?

Sa mor eu! Imi iau barca!

2010-02-11T12:32:00.002+02:00

Frate, nu se mai poate asa ceva! Da, sunt nervos si ciufut si ofticat si...ud...la picioare, unde credeati? :).
Am facut aseara cea mai mare greseala pe anul asta. Mi-am lasat masina in garaj la birou. Plec si eu ca omu, dupa o zi de munca, mai fara munca intrucat am fost intr-un training de SAP, gandindu-ma ca ar merge numai bine o bere si ca ajung mai usor in Unirii cu metroul decat cu masina la ora aia.
Paranteza [Acuma sa nu va imaginati ca eu ma duc la serviciu si stau degeaba (departe de mine gandul); si daca sunt in training tot se considera ca muncesc...si un training de SAP chiar necesita efort si rabdare: efort ca e o chestie foarte tehnica pe care te chinui a naibii de mult sa o intelegi si radbare ca e in acelasi timp foarte plictisitor...deci cred ca pentru asta ar trebui sa fiu platit dublu] inchid paranteza.
Revenind, plec sa beau o bere intr-o companie foarte placuta dupa o zi de munca, fara masina. Gresit din partea mea atat ca abordare cat si din punct de vedere al consecintelor. Explicam:
a) ca abordare poate fi scuzabil intr-o masura pentru ca 1.intentia a fost buna (sa nu intarzii) si 2.pentru ca un betiv ar face orice pentru putin alcool (betiv=om care bea din placere frecvent diferit de alcoolic=om care bea frecvent, da?)
b) consecinte: era sa iau la bataie un alt betiv in drum spre casa(l-a scapat nevasta lui chiar cand eram pe punctul sa-l pocnesc) si m-am udat tot la picioare azi pe drumul pana la serviciu.

Aud la stiri dimineata cand m-am trezit pe Mihai Morar: "e foarte naspa afara. in loc de degetele de la picioare am castraveti murati". Apoi la meteo: "In bucuresti ploua la aceasta ora in schimb vremea s-a mai incalzit". Ar fi trebuit sa imi dea de banuit. Apoi ma uit pe geam: "ploua pe naiba. fi-v-ar prognoza aia de cap de raspandaci de panica in populatie ce sunteti', imi zic. Si ies pe usa, ies din scara, fac vreo doi pasi ...nimic...ma gandesc mandru cata dreptate am avut. Ajung la capatul trotuarului si ghici ce vad? Mediterana. Fac un ocol pe alt continent/trotuar, mai calc putin si in Marea Neagra (ca la fiecare intersectie e cate un lac sau o mare mai mica) si reusesc sa ajung la metrou...oarecum inca uscat.

Ajung in Pipera si imi zic: "m-am scos" pe-aici au dezapezit astia trotuarele ieri, sigur e ok. Grestit din nou. O mare apa pe trotuar si 2 canale de irigatii pe sinele de tramvai cu un dig intre ele. Ma hotarasc sa merg pe dig si imi vine in mine sa incerc sa bag o undita...poate prind vreun guvide sau calcan sau craputa sau, de ce nu, o sirena...aparent totul e posibil in bucuresti. Pana una alta imi bag sutu (ca sa vorbesc politicos) ca am realizat ca se termina digul si eu n-am cum sa ajung pe uscat decat inot. Fac putin snorkling pana pe urmatorul dig si reusesc sa nu ma ud foarte tare. Moment in care la orizont apare un tramvai. Ii fac semn sa treaca incet sa nu ma stropeasca, incetineste si imi zic ca am scapat. Dar in aceeasi clipa din spate apare un logan care evident ca m-a facut varza. Imi bag si ii dau carne lui si tot neamului lui de loganist obosit si-i zic ca-l inec daca se opreste...evident ca nu s-a oprit. Ca sa intelegeti, toate astea se intamplau exact in fata biroului...stiti vorba cu tiganu inecat la mal.

Dupa cum vedeti sunt ofuscat, ofticat, ciufut si ud. Imi iau barca; vasla am, ca mi-am luat lopata saptamana asta sa dezapezesc masina; undite am, cizme imi mai trebuie - cine vrea sa-mi faca un cadou de ziua mea in avans as aprecia daca ar fi acum. Sa vedeti voi ce baiat gospodar ma fac eu daca mai stau prin bucuresti (stiu ca am scris cu litera mica numele jegului asta de oras, dar e intentionat pentru ca nu am nici cel mai mic respect pentru el si pentru o mare parte din locuitorii lui). La cum merg lucrurile probabil urmatoarea investitie va fi intr-un vehicul blindat amfibie sau un tanc. Sa ma vedeti atunci.

Invartirea in cerc

2010-02-08T09:30:00.002+02:00

Ieri la amiaza ma uitam la tragerea la sorti pentru grupele Campionatului european de fotbal din Polonia si Ucraina si aveam impresia de deja-vu. De ceva vreme incoace mi se pare ca in materie de fotbal ne cam invartim in cerc sau ceva de genu...Problema nu e neaparat ca ne invartim in cerc. Problema este ca, de ametiti ce suntem, nu reusim sa ne mai oprim.

Sa vedem asadar grupa Romaniei in ordinea urnelor valorice: Franta, Romania, Bosnia, Belarus, Albania, Luxemburg. Va suna cunoscut?

Nu stiu cum se face ca la fiecare tragere sa sorti cadem fie cu Franta, fie cu Olanda si cam de fiecare data reusim sa le punem probleme. Ne cam creste sufletul cand vedem ca reusim un egal cu ei. Si apoi ca un balon din ala intepat cu un ac ne-o luam de la echipele astea mai "mici".
Din nou, la fiecare inceput de calificare spunem:"avem sanse; e o grupa accesibila cu o favorita certa - Franta/Olanda- dar si celelalte echipe pot emite pretentii sau ne pot incurca calculele. "Trebuie sa fim atenti sa nu pierdem puncte, etc". Si tot de fiecare data le cam pierdem si tot la televizor vedem meciurile turneului final.

Ma gandesc totusi ca poate de aceasta data vom reusi sa trecem peste complexul Franta si vom fi mai atenti cu echipele mici (Lucescu Jr pare sa fie atent la detaliile de genul asta). Stiti vorba aia "norocul nostru ca il au pe Domenec antrenor" - inca. Mi-e frica sa ma gandesc ce se va intampla daca il dau afara dupa campionatul mondial. Jucatori nu putem spune ca nu au.
La noi e cam pe dos: jucatori putem spune ca nu prea avem, iar antrenorul...ramane sa dovedeasca ce poate. Sa-i acordam doza necesara de incredere.

La final, HAI ROMANIA!!

Taaaare complicat

2010-02-05T11:57:00.002+02:00

Combinari la varsta a treia...cine-ar fi crezut ca (se) mai poate :)?
Oricum distributia e faina: Meryl Streep, Steve Martin, Alec Baldwin, iar filmul e light, de vazut seara pentru un somn linistit.

Shutter Island

2010-02-04T09:31:00.002+02:00

Urmeaza inca un film de la maestrul thriller-elor Scorsese.
Mi se pare mie sau DiCaprio incepe sa fie un actor din ce in ce mai bun?
Enjoy!

Sunt un mare sportiv

2010-02-02T11:47:00.002+02:00

Salutare tuturor.

In cazul in care nu imi cunosteati veleitatile mele sportive, tin sa va mentionez ca sunt cel mai mare sportiv pe care l-ati cunoscut voi in viata asta. Si spun asta cu toata responsabilitatea. Spuneti voi: ati mai vazut pe undeva vreo persoana care sa practice atatea sporturi cate fac eu? Pe langa sporturile deja consacrate si recunoscute ca probe olimpice, gen sticlism, coniac canoe, halbere, etc vreau sa va spun ca mai practic inca macar 4 sporturi: fotbal, tenis, atletism si pescuit...ca sa nu mai mentionez inot si ski la care de asemenea ma pricep (daca nu ma credeti vedeti articolul cu Valea Gasteinului postat de mine acum o luna).

Buuun. Acum ca am clarificat si treaba asta, sa detaliem.
Am constatat eu in ultima vreme ca am cam imbatranit...asta e un mod elegant de a spune ca m-am lenevit. Si incercand eu sa ma inchei (cu greu) la pantaloni intr-o dimineata mi-am adus aminte ca n-am mai fost de mult la sala. Da ma duc la sala....sau ma duceam ca in ultima vreme am mai fost doar la sala de mese. Ma hotarasc..de maine ma duc la sala...evident ca a trecut o saptamana si tot n-am ajuns pe acolo.

Primesc vinerea trecuta un telefon de la un coleg sa imi propuna un fotbal pentru luni seara de la 8 la 10 ca stia ca sunt bun si ma bag la chestiuni din astea. Evident ca am acceptat ca doar nici nu presupunea un mare efort din partea mea sa alerg 2 ore.
Cum trebuia sa ma tin de promisiune, imi pregatesc ieri dimineata echipamentul si aseara ma infiintez la poarta scolii unde trebui sa jucam...chiar cu o ora mai devreme ca ardeam de nerabdare sa joc. Si-am jucat...am dat si gol...am luat si goluri, dar la final tragand linie am constatat urmatoarele:

printre gemete si icnete de durere am constatat ca nu mai pot merge
ma dureau toate oasele, muschii, venele, unghiile, organele si ce mai este legat de corpul uman
am castigat...stima colegilor mei
am pierdut...vreo 4 litri de transpiratie si vreo 200 de grame(cam prost raportul)
daca ma calca un tren azi m-as fi simtit mai bine
acest sport trebuie practicat numai de persoanele care sunt apte fizic. Cele care vor sa devina trebuie mai intai fie sa se duca la medic si sa se trateze la cap, fie sa se apuce alte sporturi mai usoare intai, fie sa nu joace 2 ore in continuu.
cine a zis "mens sana in corpore sano" era un bou. daca ai putina mens sana, nu te duci si alergi ca nebunu constient fiind ca nu poti pentru ca nu ai un corpore sano. deci e posibil sa ai mes sana si corpore NU sano. (nush daca are vreo coerenta, dar ati rpins voi ideea: nu-mi place proverbul)

Acestea fiind zise,cred ca o sa trec deacum la celalalt spot la care ma pricep, pescuitul. Si daca stau bine sa ma gandesc aici chiar fac performanta ca practic doua sporturi in paralel intrucat pescuitul se asociaza bine cu halberele, iar performanta se materializeaza in faptul ca nu prind nimic.

Pana una alta cred ca o sa astept sa-mi treaca durerile astea si poate mai incerc un Atlantis (alte 2 sporturi atletism si inot completate cu un sticlism viteza ulterior)

V-am salutat din mers ca n-am timp de stat.

Daca nu stiati cum au disparut dinozaurii

2010-02-01T08:51:00.001+02:00

O poza amuzanta primita de la un bun prieten

M-a facut mama pe drumuri

2010-01-28T10:25:00.003+02:00

Aseara m-am dus si eu sa-mi platesc intertinerea ca un bun proprietar ce sunt ca nu o mai platisem de vreo doua luni si nu voiam sa-mi stric buna relatie pe care o am cu Dna Baciu, administratora asociatiei si vecina mea din perete. Credeti-ma, nu e omul cu care sa vrei sa te certi.
Evident ca la fata locului, in sediul asociatiei era adunata toata floarea cea vestita a OJBului de la mine din scara (pentru necunoscatori OJB= organizatia javrelor batrane) si cum am intrat pe usa au inceput: " ce faci Dragos? pe unde umbli?". in 2 secunde am crezut ca imi pocneste o vena de nervi. Le raspund: "Mai bine va zic pe unde nu am fost ca daca va zic pe unde am fost ar trebui sa va zic si cu cine m-am intalnit si ce am discutat ca sa fie informatia completa".
Timp de 5 minute cat am stat acolo s-au purtat numai conversatii elevate:
Vecin: " Hai ma nea Vasile mai stai cu noi ca ai sa faci cocoasa de atata stat in pat. Oboseste patul cu matale in el"
Nea Vasile: " cred ca ma da nevasta-mea afara din casa ca n-am mai dat prin casa de vreo 2 ore"
Administratora: "ce bine ca mai aveam si noi niste barbati cu noi! am crezut ca stau numai femei pe scara asta. Ne mai simtim si noi protejate". Ca sa va faceti o idee cine le proteja: Nea Vasile - electrician la Radet in pragul pensiei, EU- care nu-mi pasa de nici una dintre babele alea ca doar n-or fi niste super bucati si inca un vecin pe care nu stiu cum il cheama care ar apara-o doar pe dna Baciu ca e instalator si ii mai da de lucru prin subsolul blocului sa castige si el un ban.
Evident vine in discutie vremea ca afara ningea si le zic printre altele ca sper sa se opreasca pt ca am de facut drum lung azi ca plec la Roman si de acolo la Piatra Neamt. Atat mi-a trebuit: " de ce ma duc la Chiatra? de ce ma duc cu masina si nu cu trenul? de ce nu-mi fac acte de bucuresti? s.a.m.d."

Am plecat de acolo ca din pusca zicandu-mi in gand: Mama, de ce nu m-ai facut acasa ca acum nu mai alergam toata ziua si nu mai aveau astia ce sa ma intrebe?!? Ma gandesc oare ce m-ar fi intrebat in schimb?

Gata, va las saptamana asta. Sa aveti un weekend fain!

Apple iPad

2010-01-28T09:29:00.000+02:00

Varietati pe aceeasi tema de la Apple. Enjoy!

Voi nu v-ati saturat?

2010-01-27T09:00:00.003+02:00

De ceva vreme sunt cateva subiecte in presa care pur si simplu ma scot din sarite.
1. Flacara violet - cat de idiots a fii sa "insisti in persisti" cum ar spune o prietena. Frate, scoate omul o prostie si deja mananca ca...cat din gura toata lumea...bine ca nu s-a ajuns inca sa se faca intalniri populare in care toata lumea sa fie imbracata in violet. Stiti vorba aia cu protul care arunca piatra in fantana si desteptii care sar sa o scoata.
2. Gripa noua- azi au mai murit X oameni; OMS a fost acuzata de raspandire a panicii in legatura cu gripa pentru a ajuta producatorii de medicamente; dozele de vaccin in numar de y au ajuns la medicii de familie...si tot felul de alte porcarii pe care noi ca idiotii ar trebui sa le credem
3. Sinistratii din Haiti - da ce? sinistratii nostri or fi mai prejos? pe toate posturile se fac teledonuri, strangeri de fonduri, vedetele doneaza, Yahoo strange fonduri prin nr de clickuri...toata lumea strange bani si cu toate astea in Haiti alimentele nu ajung, proviziile sunt insuficiente, oamenii se bat ca chiorii pentru o bucata de paine, fortele de ordine sunt depasite de evenimente. Eu nu zic sa nu fim altruisti, da hai sa nu mai facem ca gainile alea care fac un ou si stie tot satul in 5 minute ce ou mare au facut.
4. Mai nou, Florin Salam si melodiile lui de la Eurovision - n-a trecut preselectia ca "e tigan" zice. Problema nu e ca-i tigan, ci ca e un tigan cam varza. In general tiganii sunt talentati la muzica...spre deosebire de el.
5. Tot din categoria noi, Gerul - parca n-au mai fost ierni geroase pana acum. S-au invatat astia ca niste pui clociti acum din ou. Cum scade temperatura sub 0 grade cum e panica in populatie. Fratilor, e iarna, iar noi suntem vecini cu rusii. La ce va asteptati? Tuturor acestora le amintesc ce zic popoarele nordice: "nu exista temperaturi prea scazute ci haine prea subtiri".

Cam cat de jalnica poate ajunge presa de astazi incat sa nu gaseasca alte subiecte mai de actualitate si de interes general. Pot sa inteleg ca un buletin de stiri face audiente bune si constante si pentru asta sa-l faci de o ora, dar il faci asa lung in momentul cand ai si cu ce sa-l umpli.

Daca mai aveti si altele, descarcati-va frustrarile in commenturi :).
Sa aveti o zi buna!

Check this out

2010-01-27T08:59:00.003+02:00

L-am vazut

2010-01-26T09:12:00.002+02:00

Am reusit si eu intr-un final sa vad aseara deacum celebrul AVATAR. Dupa destul de multe incercari esuate de a gasi un bilet la un cinema decent care sa redea si 3D, am gasit. Se pare ca interseul publicului pentru acest film a inceput sa mai scada dupa isteria iscata de o campanie de marketing ce a presupus multe milioane de dolari. Macar i-au investit cu cap pentru ca si-a atins obiectivul: au reusit sa faca din Avatar filmul cu cele mai mari incasari din istorie si ceva imi spune ca nu se vor opri aici. Bravo lor pentru o campanie bine facuta.
Despre film ce sa zic? Realizarea absolut incredibila. Este de departe cel mai bun film 3D pe care l-am vazut pana acum. Din pacate n-am mai vazut decat unul :) si ala era desen animat - Ice Age 3. Oricum fenomenal si ma gandesc cum s-ar fi vazut filmul asta la IMAX? Eu l-am vazut tot in Cotroceni, dar din pacate la Imax rula doar de la 22.20 si m-as fi dus la acea ora probabil ca la iesire ma opream direct la serviciu. Dar mai este timp...poate ajung si pe-acolo.
Scenariul n-as putea spune ca e foarte bun, dar nu e nici prost. Fara a avea pretentia de mare cunoscator sau critic de filme, zic ca filmul asta merita un scenariu mai bun...filmul e foarte lung pentru ritmul in care se desfasoara actiunea si devine pe alocuri plictisitor si previzibil.
Personajele, cu toate ca la inceput am zis ca sunt extrem de urate, parca pe final au capatat o aura mai umana...I'm going soft...o fi de la varsta.
Una peste alta Avatar e o experienta pe care va incurajez sa o traiti, dar numai la calitate 3D...altfel e pacat de film...pierdeti mult mai mult din el decat va puteti da seama.

Nine

2010-01-18T09:20:00.001+02:00

Un film cu o super distributie:Nicole Kidman, Penelope Cruz, Daniel Day-Louis si altii.
pentru amatorii de gen s-ar putea sa fie chiar un film bun. Enjoy!

Trailer Cop Out

2010-01-16T14:58:00.001+02:00

Din seria "Arma Mortala" (Mel Gibson & Danny Glover), "Rush Hour"(Chris Tucker & Jackie Chan), de aceasta data Bruce Willis & Tracy Morgan. Enjoy!

De ce se compromit oamenii ??

2010-01-15T14:17:00.002+02:00

Mai exista oare verticalitate in ziua de azi? Ar trebui sa existe?
Doua intrebari la care nu am sincer un raspuns...poate ca da, poate cca nu...Desi, daca ar fi sa ma iau dupa ce apare in presa in ultimile zile as spune un clar NU.
Sa le luam pe rand. Andrei Gheorghe - numit de curand consilier pe probleme de imagine al Ministrului de Finante Vladescu. Aparent nu va fi el purtatorul de cuvant al ministerului, ci doar strategul lor in comunicare. Si bine face daca sta in umbra ca la cat e de antipatic ca si personalitate nu ar aduce nici un plus. Dan Bitman - numit si el si mai de curand consilier pe probleme cu (tineti-va bine) "probleme privind feedbackul de la populatie" al aceluiasi ministru. De ce naiba ai vrea sa intri de bunavoie in mocirla asta a politicii de la noi? Mai ales ca nu cred ca e cazul pentru nici unul din cei doi de o situatie materiala proasta.
Mai departe, am auzit de tot soiul de plecari de la o firma la alta din domeniul publicitiatii si al mass mediei. Ultima, Teodor Cucu a plecat de la GMP la agentia de creatie Frank pe post de Director de creatie, dupa ce anterior lucrase pe strategie. Sigur pot exista multe motive pentru aceasta plecare. De obicei insa, fluctuatiile mari de personal din ultimii ani in cadrul agentiilor de publicitate s-au datorat motivelor de natura pecuniara. O fi un motiv suficient de bun? Pentru unii, probabil ca da.
Cu toate acestea, am citit azi un articol care m-a pus pe ganduri. Articolul se refera la recent anunta ramanere in grupul Realitatea Catavencu a agentiei de presa NewsIn. Dupa ce pana acum i se anunta cu surle si trambite inchiderea, actionariatul majoritar a hotarat sa faca un experiment si sa scoata agentia de stiri in afara grupului oferind conducerea ei oamenilor care deja lucrau acolo. In decurs de un an, acestia au reusit sa aduca businessul pe punctul de a se autofinanta. Cand a a vazut ca se poate, dl Vantu a decis reintroducerea agentiei in grup. Principala consecinta a fost demisia directorului general si a redactorului sef. Demisiile de ONOARE. Mai multe detalii gasiti pe pagina de media. Oricum, o surpriza placuta in haosul ultimelor zile. Reverentele mele pentru cei doi.

Super imn pentru Eurovision

2010-01-14T09:54:00.003+02:00

Asa cum v-ati prins deja, cand nu am timp de scris mai postez cate un filmulet..Sper sa fiti ingaduitori cu mine ca doar am un motiv intemeiat - SESIUNEA. Da s-a apropiat funia de par ca sa zic asa si nu prea stiu pe unde o sa scot maneca la camasa :)

De aceasta data, prin amabilitatea Simonei Tache pe blogul careia am vazut prima data filmuletele astea, m-am gandit ca merita impartasite spre amuzamentul tuturor. Multumim Simona.

Va mai amintiti de "A-Team"?

2010-01-09T16:25:00.001+02:00

Parca nu mai are acelasi farmec fata Mr. T, nu-i asa?

The A Team trailer
Vezi mai multe video din Film

Inca o comedie savuroasa

2010-01-08T17:32:00.001+02:00

Un film simpatic: Death at a Funeral

Lucruri care ma enerveaza

2010-01-08T14:07:00.002+02:00

Fara a avea pretentia de a fi catusi de putin original, o sa incep azi o postare despre lucrurile din jurul meu care ma enerveaza.

Cei care ma cunosc mai bine pot nici sa nu citeasca de data aceasta intrucat stiu cu siguranta ca lucrul care ma enerveaza cel mai rau este atunci cand o persoana nu se tine de cuvant. Cineva sa spuna ca face ceva si sa nu faca (la timp sau deloc), sa spuna ca vine la o ora si sa vina tarziu (sau deloc) sau orice alta combinatie de agest gen. Evident ca ca sunt situatii si situatii si lucrurile nu trebuie luate in absolut. Insa nu stiu cum se face ca de obicei situatiile acestea vin din partea acelorasi persoane. Or fi ele poate mai importante, mai ocupate sau pur si simplu mai imprastiate.

Circumstanta agravanta, cum s-ar zice in termeni avocatesti (desi nu-mi place sintagma), este faptul ca, de cele mai multe ori, nu exista nici un fel de constrangere din partea unor factori externi legata de indeplinirea acelui lucru. Oamenii se ofera singuri sa faca treaba, isi impun singuri deadline-ul si cu toate acestea, tot ei nu se tin de cuvant. Sa fie oare carma lor de vina?Sau educatia? Sau personalitatea?... Nu stiu. Insa de astfel de persoane am fugit si voi fugi mereu. Nu vreau sa le am in jurul meu si nu vreau sa am de-a face cu ele. Din pacate uneori e imposibil sa scap.

Stiu! Sunt eu prea tipicar, riguros si am asteptari poate prea mari de la oamenii din jurul meu. Dar cred ca e mai bine sa stii ca te poti baza pe cineva decat sa afli ca nu poti atunci cand e beleua mai mare. Si de aceea am prieteni atat de buni si prietenii atat de trainice (si chiar multe). Si pentru asta va multumesc tuturor.

Pe Valea Gasteinului 2 -

2010-01-07T13:39:00.004+02:00

Scuze pentru lungimea postului precedent.
Revin acum cu pozele

Pe Valea Gasteinului

2010-01-07T12:01:00.005+02:00

Salutare tuturor! Sa aveti un an nou de senzatie, incarcat cu realizari si cu vesti bune!!

M-am gandit sa va povestesc in aceasta prima postare din acest an cate ceva din vacanta mea in Austria, pe valea Gasteinului, mai precis la Bad Gastein. Pentru cei care nu au auzit de aceasta locatie pana acum (si presupun ca sunteti destul de multi ca nici eu nu auzisem inainte sa plec), statiunea e situata la aproximativ 100 de km sud de Salzburg, e o statiune cunoscuta pentru apele sale termale. Deci da, am fost la bai. Alte amanunte n-as putea sa va dau in legatura cu tipul de apa termala sau cu bolile pe care le trateaza, dar va asigur ca e al naibii de relaxant.
Statiunea in sine nu ofera cine stie ce alternative de distractie ca in celelalte locatii recunoscute pentru schi si viata de noapte, insa daca vreti sa va odihniti intr-un cadru mirific, v-o recomand cu caldura.
Revenind la vacanta, cu bunele si cu relele ei, cred ca a fost una din cele mai reusite vacante a ultimilor ani. Dovada e ca la intorcere imi uitasem pana si parola de la calculatorul de serviciu.
A fost o perioada cel putin interesanta, daca nu chiar inedita si deloc lipsita de peripetii.

Mai intai am ajuns acolo si am constatat ca nu avem cazare...desi confirmarea rezervarii o aveam. S-a dovedit a fi o neintelegere intre noi, site-ul de rezervari si hotel. Cert e ca nu aveam nici o camera din 5 rezervata....Problem!!!...insa neamtul e neamt si are o onoare de aparat...norocul nostru ca altii mai au onoare. Tot raul spre bine si ne-am pricopsit cu un apartament suficient de mare cat sa ne primeasca pe toti chiar in centrul statiunii cu vedere la cascada. Da, am avut o cascada (de vreo 50-70m inaltime) care ne trecea chair pe sub geam..sau ma rog...oarecum pe sub geam ca era intr-o laterala- zgomotul oricum se auzea.

Intamplarea cu hotelul a dus la un alt eveniment: unii oameni, sa le zicem "agenturile straine bolnave cu capul" s-au cam crizat ca le lipseste intimitatea..nu-si puteau face meandrele concretului in tihna, cu toate ca aveau intimitatea camerei lor. Caci cu totii am fost de acord sa le creem conditiile propice procreerii (Doamne fereste!) unei amintiri de neuitat. Intr-un fel a fost de neuitat, ca ma indoiesc ca vreunul dintre noi sau dintre ei vor uita prea curand. Din pacate cam toate meandrele astea isterice s-au spart in capul mult prea sufletistului Coaje. Stiti vorba aia? "Da-i doamne omului mintea de pe urma" ca in cazul lui suflet are destul.

Buun. Acum trecem la cealalta jumatate de agentura...de fapt la celelalte 2 treimi. Un tractor ipohondru si un fel de Cruela. Cu astia m-am ales eu in camera...si cu Danut, dar de el numai de bine. Frate, oamenii astia se hraneau cu pastile. Si degeaba ca tot n-aveau efect...el facea ca un tractor defect in fiecare noapte, iar ea ca o somnanbula idioata, umbla prin camera cu noaptea-n cap si cu privirea mai tulbure ca a unui betiv cautandu-si pastilele (de cap).

Cam asta a fost tot ce nu mi-a placut...de fapt nici macar nu pot sa zic ca nu mi-a placut pentru ca am descoperit o capacitate de a ignora cum nu am crezut ca am. As putea spune ca indiferenta mi-a salvat vacanta.

In rest totul a fost grozav. Noi restul, astia sanatosi, destepti, frumosi, cu simtul umorului, etc...si modesti pe deasupra ne-am vazut de treaba noastra si n-am lasat nimic sa ne tulbure vacanta. In prima zi am fost in recunoastere prin imprejurimi. Cam indepartate imprejurimile astea, ca am ajuns sa urcam pana la 2300m (statiunea era la vreo 1000). Absolut spectaculos sa vezi Alpii de sus.
Apoi, a doua zi, am fost la Salzburg , partea culturala a excursiei: catedrala, castel, muzee amenajate peacolo prin incinta si nu in ultimul rand un ciolan cu varza acra ca de fapt asta era si scopul vizitei noastre...doar suntem romani.
Evident ca dupa atata munca la ciolan trebuia si putina relaxare( ziua urmatoare). Cu totii (noi astia buni, mai putin Alexica din pacate) la bai...super complex balnear ce au aia acolo: piscine acoperite si in aer liber, cu hidromasaj, fara hidromasaj, cu apa mai calda, mai rece, cu cascada si fara cascada, pe alese pentru toate gusturile. Am stat precum crocodilii in apa o zi intreaga, mai putin la pranz cand am iesit sa mancam...de fapt am iesit doar din apa nu din complex ca aveau si restaurant. Noaptea am dormit ca pruncii toti.
Ziua a patra: Ski. De fapt...as zice mai curand tentativa de ski. Personaleje principale Jef si cu mine; Alberto Tomba si cu Herman Mayer; Lolec si Bolec. Unul mai meserias ca altul. Ne facem curaj si ne luam skiurile. Cumparam 2 skipassuri la mana a doua de la niste romani care abandonasera dupa ce ea isi luxase piciorul si pornim spre telescaun. Portile se deschid si Jef se impiedica. Ne facem cate o cruce mare si urcam in aparat. Pe drum imi dau eu seama ca mi-am pus skiurile invers. Coboram si ne oprim sa mi le schimb. Pornim pe partie: 4-5 metri si Jef cade primul, Inca vreo 10 metri si Jef cade din nou...de data asta ca sa fiu solidar cad si eu ca doar asa fac prietenii (involuntar binenteles). Continuam coborarea...Jef cade din nou destul de urat timp in care eu descopar ca sub zapada e gheata ca sticla si cad imediat (un fel de efect placebo)...Coboram din nou...mai mult pe spate :)...in fine pe la jumatatea partiei ne hotaram sa continuam coborarea...pe jos si cu skiurile in spate. Evident ca dam vina pe partie: e inghetata si pantele sunt prea abrupte pentru o partie de incepatori...nu se poate asa ceva...este incredibil (in timpul acesta copii de 3 ani treceau incolonati pe langa noi pe skiuri urmaridu-si instrucorul). Gata am abandonat. Sportul asta nu e pentru noi si mai ales pe o astfel de partie...Cruce din nou ca suntem fara nimic rupt, doar cu o teribila febra musculara.

The best for the last: Eva's restaurant. Cea mai frumoasa amintire din tot concediul. Un restaurant chochet si primitor, fara un specific anume, desi avea la intrare si in interior bazine cu pastravi vii. Eva e o femeie la vreo 45-50 de ani de origine Letona sau Lituaniana cred care s-a aciuat pe acolo in nu stiu ce circumstante si din punctul meu de vedere bine a facut. O mancare absolut incredibila: garlic soup, solianka (o supa traditionala de la ea din tara), cotlete de berbecut la gratar- absolut divin..si niste deserturi fenomenale; imi ploua in gura si acum. Pe seara si-a mai adus si un ajutor, o fatuca frumusica foc, cu ochii mari si blajini de-ti venea sa o pui si pe ea in meniu si sa o mananci. Probabil o fi fost fiica Evei. Preturile cam mari (un meniu complet pentru o persoana e undeva aproape de 40 Eur inclusiv bauturile), dar locul isi merita toti banii.

Acum m-am lovit de cruda realitate de la noi si am ramas doar cu amintirea vaii Gasteinului si a Evei...Ehhh ce viata...Da noi sa fim sanatosi si sa ma mergem si altadata ca doar n-o sa fim melancolici de la inceputul anului. O sa pun si niste poze ca sa va faceti o idee.

Toate bune!!!

Gata ...suficient pe anul asta

2009-12-22T15:30:00.002+02:00

Dragilor,

Asta va fi ultima postare pe acest an. AMR 2 ore pana la vacanta. Asa ca va doresc numai de bine. Sa aveti Sarbatori fericite, imbelsugate, distractie maxima si un moment de liniste pentru sufletul vostru!! Sa ne vedem sanatosi la anul!! Have fun.

Ready, Steady...GO!!

2009-12-21T16:00:00.005+02:00

AMR 7 zile...Deja miroase a vacanta rau de tot...adik bine de tot :))..in fine, intelegeti voi ce vreau sa zic. Deja pe la birou incepe sa bata vantul ...oamenii incep sa intre in concedii, deja nu prea mai ai cu cine vorbi pe-aici (de ce credeti ca scriu la ora asta?). Aerul conditionat s-a stricat din cauza gerului si muncitorii care trebuie sa-l repare sunt in concediu. Incep sa primesc pe mail si in cutia postala tot felul de felicitari de sarbatori de la tot felul de oameni cu care nu vorbesc in mod curent, dar ma bucur ca nu m-au uitat. Frate, eu de ce naiba mai vin la birou?

M-am hotarat. De miercuri nu mai vin. Deja sefu mi-a zis ca e ok si daca mai aveam inca o zi de concediu nu mai veneam nici maine...de fapt cred ca plecam de azi...din pacate sunt consemnat. Nu mai am zile de concediu. Nu-i bai ca netu e mare si cred ca ceva filme mai am pe calculator.

De vineri incoace ma tot gandesc la vacanta. Stau cu ochii deschisi si ma imaginez pe partie cu skiurile in picioare...nu stiu sa schiez cine stie ce dar numai sentimentul ca voi fi acolo parca e suficient. Deja mi-am luat suport magnetic pentru carat skiurile pe masina, bocanci, ochelari de ski (apropos...o gramada de bani costa ochelarii aia si daca tot nu stiu sa schiez bine, de ce mi i-oi fi cumparat? nu e ca si cum de la viteza imi intra zapada in ochi ca eu ma dau mai mult in plug sau fac cristiane...si alea cu viteza melcului...cred ca n-a fost o idee prea buna, dar de-acum faptul e consumat, si-apoi de ce sa imi stric visul?).

Va dati seama ca a mai trecut un an? Anul trecut pe vremea asta ma pregateam de plecat la Praga. A fost frumos si am ramas cu niste amintiri placute..chiar daca au fost si cateva momente mai incordate..din fericire nu m-au vizat. Parca totul s-a petrecut ieri. Ce vieti tumultoase mai avem!! Da asa am zis si anul trecut despre revelionul de acum doi ani de la Viena. Oare la anul cum o sa mai zic?...
Si daca tot a venit vorba de Viena uitati niste poze de acolo..Am fost cam in aceeasi formatie care vom fi si anul asta, cu ceva adaugiri acum..

AMR aproape 7 zile ca asta de azi nu se mai pune...e aproape gata.

Stare de vacanta

2009-12-18T11:03:00.002+02:00

Am o stare de sarbatori cum nu am mai avut de multa vreme. Daca stau bine sa ma gandesc de vreo 4 ani si ceva de cand m-am mutat in Bucuresti? Oare de ce?...Stiti, e sentimentul acela de bine pe care il avem (de obicei) cand se apropie sarbatorile. S-ar putea sa fie cam devreme ca totusi mai este o saptamana pana la Craciun, dar ma bucur tare mult de el, ca mi-a cam lipsit.

Stau si ma intreb ce l-a declansat in acest an? Ca a fost o perioada destul de grea, cum presupun ca a fost pentru multi dintre voi, o perioada extrem de strasanta si cu multe incercari, dar din cand in cand si cu ceva satisfactii. Imi vin in minte mai multe chestii pe care voi incerca sa le detaliez suficient de putin cat sa nu plictisesc:

Zapada si frigul imi amintesc de vremurile de acum cativa ani cand eram inca lipsit de griji si intr-un chef de petrecere continuu (care, fie vorba intre noi, nu a disparut inca de tot). Imi era dor sa simt frigul ala ata de puternic incat ti se lipesc narile. Imi era dor sa merg prin zapada proaspata, fara nici o carare. Sa sper ca Mos Craciun poate vine cu sania anul asta ca de ceva vreme vine fie cu vreo caruta (careia unii is spun trasura, desi mie nu prea mi se pare), fie cu vreo masina bengoasa.

Atmosfera de sarbatoare din jur: e prezenta in fiecare an prin magazine si pe strazi, dar parca anul acesta are ceva mai special. Parca oamenii (categorie din care nu ma exclud) au invatat sa o mai si aprecieze. O fi din cauza crizei si a necazurilor...cine stie. In orice caz mi se pare ca are ceva mai special in acest an.

Oamenii din jur mi se pare ca sunt mai zambitori si daca nu mi-ar fi teama ca folosesc un cuvant prea mare as spune ca poate sunt ceva mai buni. Parca au invatat sa fie mai politicosi, mai respectuosi..nu stiu...dar cel putin oamenii din jurul meu parca zambesc mai mult.

Sentimentul de implinire pe care il am in acest an. N-am facut prea multe chestii, dar cu toate astea simt o liniste interioara. Probabil ca erau chestii importante pentru mine. Sigur sunt si multe lucruri pe care nu am reusit sa le fac, dar ce rost ar avea sa ma gandesc la ele? Stiu ca am facut tot posibilul sa se realizeze si asta ma consoleaza.

Speranta ca anul urmator va fi mai bun. Si nu din cauza ca ar face altii ceva pentru noi, ca asta nu cred ca se va intampla...nici statul si nici ceilalti oameni din jur nu ne putem astepta ca se vor schimba dramatic si vor sari in ajutorul nostru in mod voluntar. Dar am senzatia ca trebuie sa se intample ceva bun...ii musai, nu-i asa Omu?

Cam greu...

2009-12-16T14:19:00.002+02:00

Unele lucruri sunt mai greu de facut decat altele. Am constatat din nou acest lucru (de altfel deloc iesit din comun) cand m-am apucat de invatat pentru un examen pe care il am de sustinut maine la "Dreptul consumatorului".
Pentru cei care inca nu au aflat, intr-o zi m-a lovit asa un avant muncitoresc ca m-am apucat din nou de scoala. De data aceasta alta scoala decat cele anterioare, adica Dreptul afacerilor la Universitatea Nicolae Titulescu. Stati linistiti, nu e inca o facultate, e doar un master, cel mai scurt pe care l-am gasit si care sa imi si sune interesant sau util.
Revenind...spuneam ca m-am apucat de invatat in ideea ca, daca tot nu am fost niciodata la acest curs, macar la examen sa nu apar cazut ca din luna. Din amintirile mele, nu parea asa de greu sa inveti ceva...bei un spritz, fumezi o tigara (2-3 daca e cazul) si te apuci de citit. Zis si facut: baut spritz...baut alt spritz( ca de fumat nu mai fumez) si deschid o lege. Dintr-o data constat ca imi vine a naibii de greu. Dupa 4 ani de chefuri, betii si munca din cand in cand, nu mai stiu sa mai invat.
E adevarat ca in general e ceva mai usor sa inveti dintr-un curs decat dintr-o lege (cel putin din unele cursuri), dar asta nu explica de ce citeam din legea 240/2004 (privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte) [paranteza: vedeti ce bine documentat sunt? :)] ca dintr-o Scriptura. Stiam ca e de bine ceea ce citeam da nu intelegeam nimic, iar de retinut nici atat.
Ma interb in conditiile astea, cum o-i fi terminat eu facultatea?
Cred ca incep sa ma ramolesc...oare cine-o fi de vina?

Povestea unui...latifundiar

2009-12-11T14:19:00.003+02:00

Azi vreau sa va impartasesc o poveste despre un nou ...latifundiar. Sa-i zicem pentru moment asa. E o poveste cu final deschis si v-as fi recunoscator daca mi-ati da voi sugestii despre cum sa o incheiem. Cea mai buna sugestie va fi premiata cu un gratar si un sprit pe mosia latifundiarului.

Si nu va ganditi la tipul ala de latifundiar mojic, taran, prost, inganfat si ce mai vreti voi cu care ne-am obisnuit de la televizor si care sta cu oile in spatele casei din mijlocul cartierului rezidential.

De aceasta data vorbim de un latifundiar de tip mai nou...genul care a avut un vis de cand era copil: sa se trezeasca de dimineata si sa il doara plamanii cand trage aerul tare de munte in piept. Nu e nevoie sa faca asta in fiecare zi dar, atunci cand are chef, sa stie ca are unde sa isi implineasca dorinta fara un prea mare efort. Visa sa se duca la un gratar intr-un loc curat, linistit si insorit (nu, nu in rai...sau cel putin nu inca). Sa i se rupa de tot si de toti atunci cand e acolo.

Dar pentru ca un vis sa se intample, trebuie sa mai contribui si tu din cand in cand cu ceva. Si ce a facut omul nostru? A inceput sa cutreiere tara in lung si in lat in speranta ca va gasi undeva un loc unde sa traiasca aceste senzatii (100.000 km in 3 ani). Si dupa ani de zile de cutreierat, dupa numeroase proiecte esuate din varii motive, absolut intamplator intr-o zi a descoperit un drum catre nicaieri: i se zice Ardeluta. Ce-o mai fi si asta? Un Ardeal mai mic? Ar fi bine, ca in Ardeal oamenii sunt calmi, gospodari, peisajul e frumos...de ce nu? Poate ca e un loc cu oameni mai mici si mai draguti...sa le zicem "ardeluti"...observati rima :)

Si mergand el pe drumul inspre nicaieri descoperea locuri noi, putin atinse de mana omului. Locuri fara semnal la telefon, dar cu asfalt si curent electric; locuri fara vile mari si de prost gust, dar cu casute mici si cochete; locuri fara pet-uri (nu credeati ca mai exista, nu?) dar cu iarba verde. Si, ca sa fie tacamul complet, locuri incarcate cu spiritualitate; caci la capatul drumului se afla si o manastire.

Pe nesimtite, omul nostru si-a gasit taramul fericirii: locul unde traiesc "ardelutii". Si a ajuns sa creada ca "ardelut" e sinonim cu "fericit", iar "Ardeluta" e sinomina cu "fericirea". Se ivea insa o noua problema: fericirea se poate cumpara? O fi de vanzare? Si, daca da, cat costa? Cata trebuie sa cumperi ca sa devii ardelut? Si s-a apucat de cautat. Din poarta-n poarta...din gura-n gura, pana a gasit pe cineva dispus sa renunte la bucata lui de fericire. "Ochii care nu se vad se uita" si el nu se mai vazuse de mult cu fericirea lui...uitase sentimentul.

Gata! Visul lui s-a implinit: si-a cumparat o bucatica de fericire, nu prea mare (vreo mie de metri). Dar ce sa faca cu ea sa o valorifice pe deplin? Ce destinatie sa-i dea?

Cum probabil v-ati dat seama, "latifundiarul" sunt eu. Modest, frumos, destept, fara bani, dar cu un suflet mare si cu ceva idei de investitii. Va las pe voi sa continuati cu laudele si cu sugestiile...finalul e al vostru.

La vremuri noi..tot eu

2009-12-10T14:48:00.002+02:00

Salutare la toata lumea!

Asta ca sa dau impresia ca cititorii sunt mai multi...noroc ca "lumea" e la singular si se potriveste cam in toate situatiile.
M-am gandit ca a trecut destul timp de cand nu am mai scris si eu ceva si nu de alta, da-mi ies din mana...nu poti sti niciodata cum mi se pune pata sa revin in presa :)

Pentru cei care au observat, da, am schimbat titlul site-ului...sa-i spunem ca e un pseudo-rebranding. Si asta nu pentru ca mi-as dori sa fiu consecvent si sa scriu periodic cate ceva, cat mai ales pentru ca ma plictisesc si simt nevoia de o schimbare. N-am de gand sa fac si vreo campanie de promovare a blogului, dar am de gand sa privesc lumea de sus.

Paranteza: [Parca va si aud: "ia uite ma ce cucuri are si asta in cap. I s-a suit binele la creier"..s.a.m.d...Da, am un stol de cuci in cap, ca daca nu i-as avea n-as mai fi eu..ii am de cand ma stiu si am de gand sa-i mai pastrez o perioada...Asa...de fun. Insa dincolo de asta imi place sa cred ca raman tot eu, acela care va roaga sa-i dati cate un sut in fund si o palma dupa cap daca ma vedeti ca o iau pe aratura. Acuma daca o sa-mi bagati si ceva carne in frigider nu pot sa ma supar pe voi ca doar vin sarbatorile si tre sa am si eu cu ce face carnatii...]

Acum ca am inchis paranteza, sa facem precizarile de rigoare: "Highend" din trei motive:
1. Pentru ca eu chiar cred si am crezut intotdeauna ca trebuie sa mergem doar in sus pe scara evolutiei noastre ca indivizi. Cat de sus? Cat se poate si cat crede fiecare ca are nevoie. As spune ca inaltimile trebuie sa ni le definim singuri. Cu grija insa sa nu fie aerul prea rarefiat si sa nu mai putem respira sau sa nu intram cu capul in nori si sa cadem in prapastie. Credeti-ma, coborarea nu e deloc placuta.
2.Sunt convins ca e bine sa ai intotdeauna privirea de ansamblu asupra lucrurilor. Trebuie sa vezi suficient de multe detalii dar in acelasi timp suficient de putine ca sa nu te poti pierde in ele.
3. Haideti sa mai privim si noi in sus! Nu de alta, da e pacat sa facem cocoasa de la atat plecat capul...sau, parafrazandu-l pe regretatul maestru Dinica, sa mai avem si noi putina demnitate ca doar "Suntem profesionisti, ce naiba?!"

In fine, voiam doar sa va zic ca traiesc si ca o sa incerc sa mai pun cate ceva despre mine aici in speranta ca voi mai primi si cate un semn de la voi.

Gesturi necugetate

2009-02-23T21:30:00.004+02:00

Sunt convins ca fiecare dintre voi a facut macar o data in viata un gest pe care mai apoi sa il regrete. Ceea e nu stiu este cati dintre voi au avut curajul si au reusit sa indrepte prostia facuta.

Poate prostie e un cuvant prea greu pentru unele situatii, dar in general, fie si atunci cand este vorba de cele mai neinsemnate gesturi, in momentul in care le constientizam ne consideram de-a dreptul prosti (si nu in sensul ca nu ne duce capul, ci mai curand ca nu ne-am gandit la consecinte inainte sa actionam).
Chiar as fi curios sa aflu, si cu aceasta ocazie m-as bucura daca mi-ati impartasi cazuri in care eforturile voastre de a salva o situatie stupida iscata din vina voastra au avut rezultate pozitive.

Ma intreb cand fac oamenii cu predilectie astfel de gesturi ? incercand sa aflu rapunsul la aceasta intrebare am descoperit urmatoarele cazuri:
1. Cand nu mai pot de bine. Cred ca dupa o perioada in care nu mai ai asa multe griji ai tendinta sa "lasi garda jos"...si atunci o comiti! Dai de multe ori cu piciorul la lucruri si situatii pentru care ai muncit cine stie cat timp, dar... prostia se plateste zic unii.
2. Cand esti coplesit de evenimente. Acestea sunt din punctul meu de vedere situatii ceva mai speciale intrucat depinzi foarte mult de conjunctura. Din pacate de multe ori nu avem incotro si evenimentele din jur ne coplesesc. Principala problema in acest caz consider ca este faptul ca de obicei exista victime colaterale. Daca dintr-un anumit pct de vedere noi ne meritam soarta ca am fost slabi si ne-am lasat coplesiti, cei din jurul nostru nu o merita in nici un caz.
3.Cand vrei sa mai schimbi registrul, sa vezi cum e si de cealalta parte. Stiti vorba aia? "Curiozitatea a omorat pisica". Cred ca e perfect valabila in astfel de cazuri. Si cu toate acestea, monotonia e probabil una din cele mai perfide situatii care pot sa apara. Chiar si daca ar fi numai din simplul motiv ca de fiecare data ranesti pe cineva. Dar nu e doar atat..Pe langa faptul ca ranesti de obicei o persoana apropiata, acesta e un rau pe care cu greu il poti indrepta. daca incelelalte cazuri mai poti gasi o explicatie pentru gesturile tale, de aceasta data nu cred ca exista (cel putin eu n-am reusit sa gasesc) un motiv suficient de puternic sa indrepte raul facut. "De ce m-ai ranit? Pentru ca ma plictiseam"...cat de patetic suna...

Indiferent de situatiile de mai sus, astfel de gesturi ar trebui evitate....Dac'ar la fel de usor de facut pe cat este de spus....
Si ce faci daca totusi se intampla? Tii "coada" sus si suferi in tacere? Iti ceri iertare si speri ca vei avea o alta sansa? Incerci sa treci peste ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat?...Nu stiu daca exista o solutie universala...Probabil ca nu. Insa problema cea mai mare pe care noi ca barbati o avem este sa admitem ca am gresit. Mi-a fost dat sa vad atat de rar astfel de situatii incat aveam, sa cred ca nu exista. Barbatii au intotdeauna dreptate indiferent de situatie ca doar sunt sexul puternic... pe naiba...puternic pe timp de "pace". Oare mai exista speranta pentru noi? sau suntem condamnati la greseala?...ca predispusi suntem sigur.
Pe de alta parte, oare toate femeile trebuie sa aiba intotdeauna dreptate? Probabil ca da...daca vrem sa ne fie bine...si probabil ca in cele mai multe cazuri au...dar noi traim cu satisfactia ca uneori mai avem si noi dreptate, chiar daca asta o stim numai noi :)

Si ca sa inchei in tonul articolului precedent, nu...n-am uitat sa zambesc. Pentru ca sper (si am o presimtire ca asa este) ca de cealalta parte se gasete aproape intotdeauna un suflet suficient de mare incat sa ierte.

Si nu uitati: daca aveti situatii cu happy end, le astept cu interes.

Nu uita sa zambesti !!!!

2008-12-14T14:30:00.002+02:00

Uneori cand incepi sa o iei razna, soarta vine si iti da o palma. Prieteneste, asa cat sa nu te superi dar sa te trezesti la realitate.
Acum ceva vreme am fost plecat vreo 2 zile intr-un oras in care nu mai fusesem pana acum. Abia daca stiam unde este situat pe harta. Alexandria. Vizita mea acolo a fost prilejuita de un research pe care l-am avut ca sa incerc sa-mi cunosc mai bine consumatoarele carora le adresez campaniile mele pe detergenti. Dar asta e mai putin important. Ce este cu adevarat important e faptul ca aceasta vizita mi-a prilejuit un nou contact cu realitatea de care trebuie sa recunosc ca m-am cam indepartat in ultima vreme.
Am constatat cu oarecare uimire ca in acest oras (si probabil la fel este in multe locuri din tara asta) e o saracie lucie. Am gasit aici multi oameni care, desi abia aveau ce manca, se declarau fericiti. Vorbesc despre oameni pentru care luxul inseamna "sa aiba in frigider mezeluri". Sunt persoane a caror venit pe familie nu depaseste 6-700 Ron lunar, bani din care ar trebui sa isi achite si ratele, sa-si trimita si copilul la scoala si sa mai si traiasca. Cu toate acestea n-am vazut nici macar o persoana care sa nu ne fi zambit.
La inceput m-am intrebat cum de este cu putinta asa ceva. Cum poate o persoana incercata de asemenea greutati sa si zambeasca? Sunt convins ca nici nu era un zambet fals, de poza si nici nu era unul permanent. Insa cred ca acesti oameni au invatat sa vada in jurul lor partea frumoasa a lucrurilor, au invatat sa ia din jur ceea ce e bun si sa nu bage in seama toate fleacurile, toate rautatile altora si toate necazurile.
Sunt convins ca mare parte dintre voi ati vazut macar o data in viata o astfel de persoana. Desi nu sunt eu un masura sa dau sfaturi, v-as recomanda sa retineti acel chip si sa vi-l aduceti in minte de fiecare data cand viata va incearca.
In acelasi timp am si o rugaminte catre voi: daca ma auziti vreo data ca ma plang de ceva dati-mi un sut in.....Nu; nu acolo :)...ce vreau sa zic e sa ma bateti pe umar si sa imi ziceti :" BOULE!!". Si eu o sa stiu de ce si o sa va zambesc. Promit sa fac si eu la fel cu voi (sper sa nu va suparati, iar daca o faceti sper sa va treaca repede si sa zambiti).
Sa aveti sarbatori fericite si multe zambete in jurul vostru!

Bancul saptamanii

2008-10-09T15:07:00.001+03:00

Un tip statea cu sotia la TV. La un moment dat, el se intoarce spre ea si-i spune:
"Pun pariu ca nu-mi poti zice nimic care sa ma faca si bucuros si trist in acelasi timp."
Replica ei?
"Ai cea mai mare p__a dintre toti prietenii tai."

Fiecare cu masura lui

2008-10-07T18:35:00.004+03:00

Masura:

1.Valoare a unei marimi determinata prin raportare la o unitate data;

2. Cantitate determinata, intindere limitata;

3. Limita, punct extrem pana la care se poate concepe, admite sau pana la care este posibil ceva;moderatie, cumpatare, infranare. (DEX '98)

Iata trei definitii (diferite)date unui cuvant aparent banal. Banal, dar atat de important pentru noi toti. Din pacate de cele mai multe ori nu suntem in stare sa retinem macar una dintre ele.

Am proaspat in minte o intamplare la care am asistat saptamana trecuta si care m-a cam pus pe ganduri: sa fie oare lipsa masurii jenanta in orice situatie? Incerc de cateva zile sa gasesc raspuns la aceasta intrebare si cred ca am ajuns la o concluzie.

Incerc sa gasesc o scuza unui individ pe care nici macar nu-l cunosc, despre care am auzit tot felul de pareri si nu stiu de unde sa pornesc demersul meu. O iau metodic de la definitie.

1.In primul rand masura e o valoare raportata la o unitate data. Deci ceea ce pentru unii poate parea ca deplasat, pentru altii poate parea normal.

2.In al doilea rand vorbim de o cantitate limitata. Limitata de ce? As spune ca de capacitatea fiecaruia de a intelege de ce este (in)capabil. Cel mai important in acest context este sa iti cunosti limitele.

3.Masura inseamna moderatie, limitare, cumpatare. Masura inseamna sa stii sa te opresti inainte sa te faci de rusine.

Ce scuza as putea gasi unui individ beat care e dispus sa sacrifice o prietenie pentru o cantitate de alcool ? Sa zicem ca:

1. si-a ales gresit reperul la care sa se raporteze;

2. nu se cunoaste suficient de bine pe el insusi;

3. si-a luat un avant prea mare si inertia l-a impins dincolo de limita si nu s-a putut opri la timp.

Din pacate nici una din aceste scuze nu poate sta in picioare in conditiile in care tragi si pe altul dupa tine in groapa. Nu e suficient ca te-ai facut tu de cacao, dar mai pui si pe altul intr-o situatie foarte stanjenitoare. Nu e suficient ca esti tu un mare bou, dar te si mandresti cu asta si esti gata sa impungi pe oricine nu e in asentimentul tau...si daca mai esti si-n calduri...tacamul e complet.

Din fericire exista abatoare si macelari.

Cu toate ca ma deprima gandul ca in 99% din situatii lipsa masurii nu aduce nimic bun nici pentru cel caruia ii lipseste, nici pentru cei din jurul lui, am reusit sa gasesc cel putin o situatie in care e de dorit sa nu existe masura. Si lucrul care imi vine in minte e ZAMBETUL.

Nu e nevoie de masura ca sa zambesti. Cu atat mai mult cu cat ai un zambet absolut fermecator si binedispui pe toti cei din jurul tau. Mi-as dori sa vad oamenii din jurul meu zambind macar o data pe parcursul unei zile. Iar pe unii mi-as dori sa-i vad zambind tot timpul.

Asadar cititorule (ca probabil esti doar unul) incearca sa gasesti o secunda pe zi in care sa zambesti. Si sa nu regreti niciodata daca zambetul tau a fost interpretat gresit. Pentru zambet exista cel putin o scuza pentru care lipsa masurii sa fie justificata: dorinta ta de a binedispune pe cei din jur.

Iar daca ti-ai alege ca acea secunda sa fie una in care sa te pot vedea si eu ti-as ramane profund indatorat :-)

Am si eu ceva de spus!!!

2008-09-25T19:50:00.003+03:00

Cred ca fiecare dintre noi a trecut macar o data printr-un moment sau printr-o situatie in care a vrut sa spuna ceva dar printr-o imprejurare ciudata s-a abtinut... Si mai apoi a regretat.

Pe de alta parte ati intalnit cu siguranta persoane care, daca nu fac un comentariu in orice discutie s-ar afla (chiar daca nu e locul lor in acea discutie), nu se simt bine. Tin cu orice pret sa se faca remarcati...Si apoi regreta (in cel mai fericit caz).

Nu. Concluzia care se poate trage de aici nu este ca orice am face sau am zice vom regreta mai tarziu. Concluzia este ca e bine sa stii cand sa vorbesti si cand sa taci. Sau sa stii ce sa vorbesti si cand. Oamenii care lucreaza in comunicare ii spun "Communication Context Strategy" - strategia de comunicare in context. Sa transmiti un mesaj cand sau unde interlocutorul e dispus sa il asculte.

Sa transpunem acest concept din publicitate in viata de zi cu zi si sa luam situatiile de mai sus.
In prima dintre ele poate fi o problema de mesaj: nu stii cum sa-l frazezi sau nu stii cum sa-l livrezi ca sa nu ranesti. Si-atunci tu esti cel ranit(mai devreme sau mai tarziu) pentru ca ajungi sa-ti para rau ca nu ai profitat de ocazie. Ori se poate sa te simti intimidat de interlocutori si pur si simplu sa nu ai curaj sa iti verbalizezi gandurile. In aceasta situatie cred ca ai cel putin doua variante mai bune decat sa stai, sa taci si sa iti amplifici frustrarile: 1)Fie iti aduni curajul si te faci auzit, 2) fie faci tot posibilul sa iti schimbi anturajul cu un altul in care te simti in largul tau. Sincer, in prima dintre ele n-am vazut prea multe persoane..

Cea de-a doua situatie, e ceea ce se numeste in zilele noastre "bagarea in seama". O intalnim atat de des in jurul nostru incat am impresia ca suntem inconjurati de o multime de frustrati - pentru ca probabil bagarea asta in seama e generata de o multime de frustrari, de oprimari care ies la iveala atunci cand e momentul mai nepotrivit. Sau cel putin atunci se face bagarea asta in sema remarcata. Sa recunoastem ca macar o data in viata fiecare dintre noi s-a bagat in seama macar o data cu cineva: cu o fata/baiat, cu seful, cu vreun coleg sau mai stiu eu cine cu totii am vrut sa demonstram cat suntem noi de destepti si/sau frumosi. Si probabil ca am fost de multe ori ridicoli. Mai rau e ca unii oameni si-au facut din ridicol un brand propriu, iar tragedia vine din faptul ca se simt bine asa.

Sigur, sunt si persoane care reusesc sa spuna mai tot timpul ce au de spus intr-un mod foarte elegant si fara sa ofenseze si, mai mult chiar, uneori reusesc sa convinga ca au dreptate. Tot respectul pentru ei, dar din pacate sunt putini. Insa cred eu ca ar trebui luati ca model.

Dar ca sa aveti la ce va gandi (pentru vreo 4-5 secunde) sa impingem lucrurile putin la extrem. Sa presupunem ca sunteti unul/una dintre ultimii trei oameni de pe pamant si ca aveti ca scop in viata sa repopulati planeta. Aveti de ales intre o persoana mai tacuta, introvertita, timida care poate ascunde fie niste calitati pe care vi le-ati dorit dintotdeauna, fie sa fie pur si simplu multa prostie si o persoana ridicola, dar cu tupeu. Pe care ati alege-o? Si care v-ar fi abordarea?

Asta e contextul...ganditi-va la strategie...

Intelegere sau conflict? Manipulare sau Persuasiune?

2008-09-24T09:44:00.003+03:00

Cine dintre voi poate spune ca se intelege bine cu toata lumea (sau macar cu 80%) dintre oamenii din jurul lui(sau al ei)? Daca acest lucru e valabil pentru cineva dintre voi - respectele mele profunde. Daca nu, incercati sa aflati care e cauza, fara insa a gasi motive de dragul de a va motiva actiunile. Ati putea incerca de fiecare data cand gasiti un raspuns sa va intrebati de ce raspunsul respectiv. Faceti acest lucru de 2-3 ori pentru fiecare raspuns pe care il gasiti, mergand astfel in spatele raspunsului cateva niveluri. S-ar putea sa ramaneti surprinsi de ce veti descoperi.

Tot pentru aceia dintre voi care simt uneori ca au probleme de comunicare cu cei din jur va recomand un articol foare interesant si util pentru unii despre Programarea neuro lingvistica insotit de niste exercitii . Sa-mi spuneti va rog ce parere aveti. Lectura placuta

http://www.markmedia.ro/article_show.php?g_subscriber_id=4700&g_id=956

Lucruri marunte

2008-09-22T17:52:00.005+03:00

V-ati intrebat vreodata ce se ascunde in spatele lucrurilor mici care va inconjoara?

Eu da... Si azi am constatat pe propria piele. Multa munca din parte unora si multa incompetenta din parte altora.

Va vine sa credeti ca pentru o banala stire la TV se poate munci cateva zile? Probabil ca nu. Sau probabil credeti ca muncesti atat doar daca nu stii ce ai de facut. Cu siguranta aveti dreptate si intr-un caz si in celalalt. Sunt sigur ca o stire se poate face in cateva minute si sunt sigur ca se poate face astfel doar daca esti bun.

Dar atunci cand depinzi de altii sa iti furnizeze informatia e o alta poveste. Cand incompetenta lor atinge limite de neimaginat nu poti fi niciodata sigur de ce sa va intampla. Iar cand mai iau si bani pentru asta, te gandesti ca mai sunt si alti incompetenti care i-au angajat.

Noroc ca din cand in cand mai apare cate cineva (sa ii spunem inger ca tot am inceput in aceasta nota) care te intelege prin ce treci si te ajuta sa treci cu bine.

Nu stiu cum se intampla ca de cele mai multe ori cand intampin o problema imediat imi apare si solutia sub forma cuiva sau a ceva care stii sigur ca te scoate din belea.

PROBLEMA

Azi lucram la o stire despre campania "Sansa la viata" (poate ati auzit de ea de pe la TV sau de prin presa scrisa. E o campanie care vine in sprijunul copiilor cu malformatii congenitale la inima prin dotarea unei sali de operatie si instruirea unei echipe de medici la Institutul de boli cardio vasculare din Targu Mures, singurul loc din tara unde se pot face astfel de operatii). Aceasta stire ar trebui sa intre maine seara pe ProTv. Spun "ar trebui" pentru ca nu se stie daca va intra pentru ca inca nu s-a filmat nimic. Agentia nu si-a facut treaba.

SOLUTIA

Partea buna e ca azi, in loc sa lucrez cu redactora cu care lucrez de obicei, am lucrat cu o alta. E o fata de vreo 25 de ani si se numeste Olivia Paunescu (mai face ea transmisii in direct pe la stiri). Din fericire m-a trecut pe sumarul stirilor de maine in speranta ca vom reusi totusi maine sa filmam. ...Vedeti?... Ingerul. Solutia la problema!

Ce saptamana buna voi avea!!!! :)

http://stirileprotv.ro/bin/front.php?section_id=18&video_section_id=&media_id=60152673

De ce 7?

2008-09-21T13:05:00.001+03:00

Va intrebati probabil (cei 2 cititori ai acestui text:)) de ce 7(seven)? Din mai multe motive. O sa dezvolt doar doua acum.

1. 7 ani de succese
Pentru ca in urma cu exact 7 ani viata mea s-a schimbat radical. In bine sau dimpotriva, asta o va confirma doar viitorul. Pana acum auspiciile sunt bune.
In urma cu 7 ani un copil (desi la vremea aceea nu ma consideram deloc astfel) avea un vis: sa reuseasca in viata pe propriile puteri. Sa aiba un job bun, o casa, o masina, visul oricarui roman obisnuit.

2. 7 ingeri pazitori care mi-au schimbat viata
Un vis frumos la care s-a adaugat si o pasiune - politica...sau cel putin asa credeam si eram hotarat sa fac tot posibilul sa mi le indeplinesc pe ambele. Mi-a iesit insa in drum un om caruia ii voi fi toata viata indatorat pentru ca a avut grija sa ma indrume la momentul potrivit-viceprimarul Romanului la acea vreme(primul inger). Ca un batran intelept mi-a zis:" In politica azi esti sus iar maine poti sa nu mai fii deloc. Mai bine gaseste-ti o alta pasiune pe care sa ti-o transformi in meserie. Politica o poti face ca hobby, dar existenta ar trebui sa ti-o castigi din altceva mai sigur". Cuvinte de aur pe care o sa mi le amintesc mereu.
Se ivea o alta problema: ca un copil confuz ce eram nu reuseam sa imi dau seama ce alta pasiune am?Pescuit? ...nu poate fi o meserie. Sport?Muzica?...nimic din toate aste nu ma multumea pe deplin. Am hotarat sa urmez ceva la moda la acea vreme- MARKETING- stiinta de a genera alte vise/iluzii.
La cateva luni, al doilea inger (fosta mea diriginta din liceu)mi-a iesit in cale si mi-a zis:"Daca tot ai intrat la Stiinte politice si iti place, de ce nu continui in paralel cu marketingul?"."Chiar, de ce nu?" m-am intrebat eu. Raspunsul de altfel era simplu: pentru ca a doua facultate trebuia platita. O piedica importanta fara indoiala pentru ca nu aveam nici cea mai vaga idee de unde sa iau banii. Dintr-un salariu de asistenta medicala al mamei mi se parea imposibil de realizat. Cu toate acestea al treilea inger (mama) a fost alaturi de mine. "Ne-om descurca noi cumva. Am trecut printr-atatea impreuna, o scoatem noi la capat si pe asta" imi zicea. Si ca si cum toate fortele universului ar fi fost alaturi de noi, a aparut si al patrulea inger (vecinul de la etajul 1- fost procuror sef) venit parca sa endorseze hotararea noastra:"Lasati doamna, daca baiatul vrea sa invete, noi (i.e. el si sotia lui) suntem aici sa va ajutam"- cuvinte care ne-au conferit multa liniste mie si mamei mele pentru ca stiam ca in caz de nevoie avem la cine sa apelam.
Cel de-al cincilea inger (Monseniorul Fechet- preot la catdrala Romano Catolica) aparut intr-un moment foarte greu pentru mine (ca doar de aia e inger). In toiul iernii, ramas fara cazare in Iasi mi-a oferit probabil acoperisul sub care am petrecut cei mai frumosi ani ai vietii mele - garsoniera din Canta. A ramas alaturi de mine si de familia mea pana in ziua de azi.
Anii au trecut, iar eu m-am trezit din nou in fata unui moment hotarator pentru viitorul meu: prima mea slujba- redactor la Ziarul de Roman. Probabil pentru oricare dintre voi (doi) aceasta fituica nu spune nimic, dar pentru mine spune atat de multe...Mi-a adus in fata al saselea inger (doamna Cristiana cum ii spunea toata lumea-redactor sef). A contat enorm pentru mine ajutorul ei. Eu, un amarat de student in anul 3, ea - o mare personalitatea a urbei. "Ce ai facut tu in ultima vreme?" -primele ei cuvinte la interviu. "Mi-am infiintat o firma" raspund eu timid. "Ia tu un loc la acest calculator si scrie un articol despre ce trebuie sa faci ca sa iti infiintezi o firma.Ai 20 de minute" Mi s-a parut cel mai greu lucru pe care l-am facut in viata mea. Dar si cel mai frumos intrucat trebuia sa scriu despre o realizare A MEA. Am terminat in 10 minute si ma gandeam ca e imposibil sa fi scris bine asa de repede, iar raspunsul a venit pe loc: "Esti angajat. Maine dimineata la ora 9 sa fii in redactie". In aceeasi zi textul meu depre infiintarea firmei a aparut ca articol in ziar -primul meu text publicat. Incepeam sa imi fac un nume :)...sau asa credeam. Salariul era mic, dar eram platit pentru munca mea. Cand am plecat de la Ziar ingerul mi-a zis: "Sa stii ca aici te poti intoarce oricand. Vom avea intotdeauna un loc pentru tine." Si mi-a dat o recomandare absolut exceptionala (pe care n-am folosit-o niciodata, dar care mi-a dat si mai mare incredere).

Am terminat cu scoala, m-am angajat la o mare multinationala, lucrez in Marketing, creez vise, gestionez bugete de milioane de euro pe an, coordonez 9 tari din balcani, 6 agentii de media, am jobul la care am visat. Mi-am luat masina, casa...visul meu s-a indeplinit....aproape...

Dar ce faci atunci cand ti-ai atins toate obiectivele? Te cam plictisesti... esti mai tot timpul nemultumit...de orasul in care locuiesti, de serviciu, de prietena, de masina, de casa, etc... Esti un prost!!! (...si cam sunt uneori:))
Noroc ca atunci cand am mai mare nevoie apare iar ingerul meu pazitor- al saptelea . O superba Vulpe pe care am admirat-o din prima clipa in care am cunoscut-o. Nu mi-a dat nici un sfat, dar prin atitudinea ei m-a inspirat. Ambitie, curaj, optimism, onestitate si pasiune, calitati pe care rar le intalnesti in aceeasi persoana. Unele dintre acestea le-am avut si eu candva, dar s-au ascuns in adancul meu. Ingerul m-a facut sa le caut si sa le regasesc; m-a facut sa imi stabilesc un nou obiectiv -O sa imi fac pensiune la munte!!!. Poate suna aiurea si prioritatile ar trebui sa fie altele(...sa-mi fac o familie poate?..), dar in momentul asta pensiunea e lucrul pe care mi-l doresc cel mai mult. Si ingerul ma va ajuta...